Ce scrie presa străină despre decesul lui Ion Iliescu? ”Primul preşedinte de după Revoluţie, dar a fost acuzat de crime împotriva umanităţii”

Ion Iliescu, primul președinte al României de după căderea regimului comunist, a murit la vârsta de 95 de ani, într-un spital din București. Fost lider comunist și figură centrală în tranziția postdecembristă, Iliescu rămâne una dintre cele mai controversate personalități politice ale țării. Presa internațională i-a dedicat numeroase articole, rememorând atât contribuțiile sale politice, cât și acuzațiile grave care i-au umbrit moștenirea.

Publicațiile străine, despre Ion Iliescu

The Guardian relatează că Ion Iliescu a fost spitalizat în iunie pentru cancer pulmonar, iar starea sa fusese declarată „critică” cu o săptămână înainte de deces. Ziarul britanic subliniază că Iliescu „a prezidat tranziția haotică a României de la comunism la democrație”, fiind autoproclamat lider al Frontului Salvării Naționale imediat după înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989. A fost ales democratic în 1990 și a condus România într-o perioadă de mari transformări, inclusiv aderarea la NATO în 2004 și semnarea tratatului de aderare la UE.

Totuși, cotidianul notează și acuzațiile de crime împotriva umanității care i-au fost aduse în ultimii ani, în legătură cu violențele din 1989 și mineriadele ulterioare. Deși a fost inculpat, procesele nu au dus niciodată la o condamnare.

New York Times descrie imaginea dublă a fostului președinte: un lider care a ghidat România către democrație, dar care a rămas, în esență, „un autoritar în suflet”. Publicația americană notează că peste 1.100 de persoane au murit în revoluția din decembrie 1989, cele mai multe după ce Ceaușescu fusese deja înlăturat, iar procurorii l-au acuzat pe Iliescu de lipsă de acțiune și manipulare mediatică.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

„A fost văzut ca principalul beneficiar al Revoluției, dar a rămas până la sfârșit un leninist convins”, a comentat politologul Vladimir Tismăneanu, citat de publicația americană. NYT mai subliniază că, deși nu a devenit un oligarh, viciul său cel mai mare a fost setea de putere.

FOTO: colaj Reuters/NT Times

Reuters, analiză cu privire la influența lui Iliescu în tranziția economică

BBC confirmă că Iliescu a fost diagnosticat cu cancer pulmonar și spitalizat în iunie. Britanicii îl descriu ca fiind primul președinte ales liber al României, servind două mandate între 1990 și 1996, apoi revenind în 2000 pentru ultimul mandat. BBC amintește că, deși a fost acuzat de crime împotriva umanității, nu a fost niciodată condamnat. De asemenea, reamintește rolul său în reprimarea violentă a protestelor studențești din 1990, când a chemat minerii la București. Cazul „Mineriadei” a fost și el clasat.

Reuters oferă o analiză dură a impactului negativ pe care l-a avut Iliescu asupra tranziției economice a României. Chemarea minerilor pentru a înăbuși protestele a descurajat investițiile externe și a întârziat reformele. Agenția notează totodată că, deși criticat pentru protejarea moștenirii comuniste, Iliescu a reușit să unească toate partidele în susținerea integrării euro-atlantice. România a aderat la NATO în 2004 și la UE în 2007 – momente cheie în istoria postcomunistă.

Reacțiile din țară, menționate și de BBC, au variat de la elogii politice la rezerve istorice. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că „istoria va judeca” rolul lui Iliescu, iar fostul premier Marcel Ciolacu l-a numit „una dintre cele mai influente figuri ale tranziției”. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a vorbit despre „contribuția esențială la dezvoltarea partidului și la democratizarea României”.

Ion Iliescu rămâne, fără îndoială, o figură emblematică și controversată. A condus România într-o epocă de mari schimbări, dar și-a pus amprenta asupra istoriei cu decizii care vor continua să fie dezbătute mult timp de-acum înainte.

Surse: The Guardian, New York Times, BBC, Reuters.