Ce salariu are un judecător în România în 2025 și la ce vârstă se pensionează, de fapt

Președinții curților de apel din întreaga țară condamnă cu fermitate discursul public „bazat pe manipulare și dezinformare” care vizează judecătorii și modul în care aceștia se pensionează. Într-un comunicat comun, semnat de 16 conducători ai instanțelor superioare, este inclusă și o reacție directă la afirmațiile premierului, Ilie Bolojan, care a susținut că magistrații s-ar pensiona la vârsta de 48 de ani.

„Informații false, care manipulează opinia publică și pun presiune nejustificată asupra sistemului de justiție”

Magistrații atrag atenția că dezbaterea legată de vârsta de pensionare și condițiile de retragere din activitate ar fi trebuit să aibă loc într-un cadru responsabil și obiectiv. În schimb, spun aceștia, discursul a fost deturnat într-un „demers politicianist, populist și extrem de nociv”.

„Condamnăm ferm modul în care această temă este abordată public, cu informații false, care manipulează opinia publică și pun presiune nejustificată asupra sistemului de justiție”, se arată în comunicatul semnat de președinții curților de apel din Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Timișoara, Târgu Mureș, precum și al Curții Militare de Apel.

Aceștia avertizează că astfel de declarații publice pot avea efecte grave asupra încrederii în actul de justiție și pot afecta dreptul cetățenilor la un proces echitabil. Judecătorii subliniază că independența sistemului judiciar trebuie protejată, nu subminată prin generalizări false și atacuri populiste.

„Preşedinţii curţilor de apel din România atrag atenţia asupra faptului că o dezbatere vizând statutului judecătorului trebuie purtată obiectiv, transparent şi responsabil, pentru a prezerva independenţa justiţiei şi, implicit, dreptul fiecărui cetăţean la un proces echitabil.

Un stat în care puterea judecătorească este atacată constant, este mereu culpabilizată pentru eşecurile administrative şi legislative ale Guvernului şi Parlamentului, nu mai este un stat în care echilibrul dintre cele trei puteri este respectat, ci este un stat în care se tinde spre o justiţie slabă şi dependentă de executiv.

O astfel de justiţie va fi, în final, incapabilă să protejeze cetăţenii contra potenţialelor abuzuri ale statului, să le apere drepturile şi libertăţile fundamentale. Preşedinţii curţilor de apel constată cu îngrijorare că o dezbatere privind vârsta şi condiţiile de pensionare ale judecătorilor, ce ar fi trebuit sa se poarte responsabil, obiectiv, cu respectarea standardelor europene atât de mult clamate, a fost înlocuită de un demers politicianist, populist şi extrem de nociv, prin consecinţe asupra justiţiei, dublat de o campanie publică agresivă, bazată pe dezinformare şi un veritabil discurs al urii îndreptat asupra corpului magistraţilor”, arată sursa citată.

În acest context, președinții curților de apel semnalează difuzarea unor informații „vădit eronate”.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

„Magistraţii, eliberaţi din funcţie prin pensionare şi la 62 de ani sau chiar la 67 de ani”

Aceștia subliniază că vârsta medie de pensionare în rândul magistraților nu este de 48 de ani, așa cum a afirmat premierul Ilie Bolojan, și precizează că această declarație este contrazisă de datele oficiale și obiective existente.

„Primul Ministru al României, dl. Ilie Bolojan, a declarat în mod repetat că: ‘Avem câteva realităţi care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapidă a magistraţilor, în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca preşedinte, majoritatea erau la 48 de ani’.

Această afirmaţie este contrazisă de date obiective. În perioada în care domnia sa a îndeplinit funcţia de preşedinte interimar al României a semnat 37 de decrete de pensionare pentru judecători, dintre care doar 4 judecători ce aveau vârsta între 48-49 de ani.

Cu siguranţă 5 din 37 nu reprezintă o majoritate, astfel încât este de neînţeles uşurinţa cu care Prim Ministrul României face astfel de afirmaţii, preluate şi răspândite apoi intens de presă.

Vârsta efectivă la care se pensionează magistraţii depăşeşte 50 de ani – pentru majoritatea -, magistraţii fiind eliberaţi din funcţie prin pensionare şi la 62 de ani sau chiar la 67 de ani”, se precizează în comunicat.

Conform acestuia, vârsta medie reală de pensionare este de 54 de ani, comparabilă cu categorii din sistemul public de pensii, ce beneficiază de grupe speciale de muncă.

„Mai mult, este important de subliniat că, în conformitate legea în vigoare, mai exact cu art. 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, vârsta de pensionare a magistraţilor a crescut la 60 de ani: ‘Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.

Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării’. Ca atare, vârsta minimă de pensionare creşte deja progresiv până la 60 de ani, conform unui grafic validat de Curtea Constituţională, după consultările avute nu doar cu magistraţii, ci şi cu reprezentanţii Comisiei Europene”, se arată în document.

Ce salariu are un judecător în România

Preşedinţii curţilor de apel din România subliniază că această lege a fost trecută prin filtrul Curţii Constituţionale şi a fost acceptată de către Comisia Europeană, iar reluarea acestei teme, „mai ales în cheia politică agresivă şi manipulatoare”, are efecte „dezastruoase” asupra funcţionării instanţelor, ce se confruntă cu un nou val de cereri de eliberare din funcţie a unor judecători cu mare experienţă, „cereri generate de instabilitatea devenită insuportabilă a statutului magistraţilor”.

Salarizarea magistraţilor nu este „nesimţită”, de sute de mii de euro anual, ci este similară altor categorii bugetare, mai susţin aceştia.

„În realitate, indemnizaţiile judecătorilor (inclusiv sporurile) pornesc de la 4.457 lei – pentru perioada cât este auditor de justiţie la Institutul naţional al Magistraturii, crescând apoi după cum urmează: judecător stagiar – 7.200 lei, judecător definitiv, după admiterea la un examen extrem de complex – 11.900 lei, judecător tribunal (vechime minim 7 ani, concurs cu locuri limitate) – 18.504 lei, judecător curte de apel (vechime minim 10 ani, concurs cu locuri limitate) – 20.902 lei, judecător Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (vechime minim 18 ani, selecţie extrem de riguroasă, câteva locuri anual) – 27.252 lei. Or, acest tip de venituri se regăseşte în zona bugetară la categorii profesionale care nu au incompatibilităţile şi interdicţiile profesiei de magistrat”, se arată în comunicat.