Ce s-a schimbat după intrarea României în Schengen. Românii au așteptat mulți ani desființarea granițelor

După ani de amânări, negocieri și frustrări, România a intrat în Spațiul Schengen cu frontierele terestre și aeriene. La șase luni de la acest moment, primele efecte sunt deja vizibile, în special în transporturi și logistică. Eliminarea controalelor sistematice la granițele cu Ungaria și Bulgaria a schimbat radical modul în care operează companiile românești și felul în care marfa circulă către Europa de Vest.

Timpul pierdut în așteptare la frontieră, care ajungea în trecut și la 30 de ore, a fost înlocuit cu o fluiditate sporită a traficului, iar operatorii raportează economii substanțiale de timp și bani. În paralel, intrarea în Schengen deschide și oportunități economice noi, dar aduce și exigențe suplimentare de conformitate și digitalizare.

Transporturile după aderare: mai rapide și mai ieftine

Intrarea în Schengen a eliminat o problemă cronică a transportatorilor români: blocajele de la granițe. Până la 1 martie 2025, trecerea în Ungaria sau Bulgaria presupunea formalități birocratice, controale fizice și timpi de așteptare greu de estimat. Aceste întârzieri generau pierderi uriașe – estimate de UNTRR la aproape 19 miliarde de euro în perioada 2012-2023.

Astăzi, situația este diferită. Camioanele trec fără opriri sistematice, ceea ce înseamnă rute mai directe, consum mai mic de combustibil și predictibilitate mai bună pentru livrări. Timpul pierdut de șoferi la frontiere s-a redus de la circa 40 de ore pe lună la 10–15 ore. Economiile obținute se reflectă în reducerea costurilor cu personalul și în creșterea competitivității transportatorilor români pe piața europeană.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Constrângeri și obligații noi pentru operatori

Dacă barierele fizice au dispărut, controalele digitale au devenit mai stricte. Documentele clasice sunt înlocuite cu instrumente precum e-CMR, e-Factura sau e-Sigiliu, care permit urmărirea mărfurilor în timp real. În plus, conectarea la Sistemul de Informații Schengen (SIS) aduce verificări mai rapide, dar și responsabilități mai mari pentru respectarea regulilor europene privind siguranța rutieră și timpii de condus.

Operatorii trebuie să investească în digitalizare și instruirea personalului, pentru a evita sancțiuni și pentru a se adapta standardelor comune din spațiul Schengen. De asemenea, în lipsa controalelor la frontieră, verificările sporadice în interiorul țărilor membre sunt mai frecvente, ceea ce obligă transportatorii să fie pregătiți permanent cu documentația digitală conformă.

Oportunități economice și poziționarea României

Aderarea la Schengen nu înseamnă doar economii pentru transportatori, ci și o șansă pentru România să devină un hub logistic important în Europa Centrală și de Est. Orașele din vestul țării, precum Arad, Timișoara sau Oradea, câștigă o relevanță strategică în coridoarele de transport europene.

Dezvoltatorii de parcuri logistice au început să investească în terminale noi, iar companii din sectoare precum automotive și electronice analizează relocarea producției în regiune. În același timp, Portul Constanța are oportunitatea de a-și consolida rolul în lanțurile maritime, conectând fluxurile de mărfuri spre vest prin infrastructura rutieră și feroviară.

Intrarea în Schengen nu a rezolvat toate problemele infrastructurale ale României, dar a eliminat unul dintre cele mai mari obstacole logistice. Pentru companii, înseamnă costuri mai mici și timpi de livrare mai buni. Pentru România, înseamnă o șansă reală de a-și întări poziția în rețelele economice europene.