Ce reprezintă testul Turing, ce înseamnă că a fost “absolvit” de o inteligență artificială
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/04/test-turing-AI.jpg)
Inteligența Artificială nu mai este doar un subiect de science-fiction. Recent, un model AI extrem de avansat a trecut ceea ce este considerat de mulți ca fiind standardul suprem pentru imitarea gândirii umane: testul Turing. Rezultatul? Cercetătorii de la UC San Diego au constatat că modelul GPT-4.5 de la OpenAI a fost considerat uman de 73% dintre participanți atunci când i s-a atribuit o personalitate specifică. Asta nu înseamnă neapărat că AI-ul „gândește” ca un om, dar este totuși un semnal de alarmă: s-a ajuns în punctul în care nu mai poți face cu ușurință diferența între un chatbot și o persoană reală.
Cum s-a desfășurat testul și ce a fost diferit față de versiunea clasică?
Testul Turing, așa cum a fost imaginat de Alan Turing în 1950, presupune ca un om să interacționeze cu un alt om și cu un calculator, fără să știe cine este cine, și să încerce să identifice interlocutorii. Dacă nu reușește, se consideră că AI-ul a trecut testul. În studiul recent, cercetătorii au implementat o versiune modernizată cu trei participanți: un interogator și doi martori, dintre care unul era AI. În acest format, GPT-4.5 a reușit să păcălească interogatorii în 73% dintre cazuri, dar doar atunci când avea o „personalitate” atribuită.
Această personalitate a fost cheia succesului. Atunci când GPT-4.5 s-a prezentat ca un tânăr familiarizat cu cultura pop și mediul online, capacitatea sa de a părea uman a crescut exponențial. În schimb, fără o identitate anume, scorul său a fost de doar 36%. Pentru comparație, modelul GPT-4o, disponibil în versiunea actuală de ChatGPT, a obținut un modest 21%.
Ce implicații are trecerea testului Turing de către AI?
La prima vedere, rezultatul poate părea impresionant, dar nu e cazul să tragi concluzii pripite. François Chollet, inginer la Google, a explicat că testul Turing a fost gândit ca un experiment de reflecție, nu ca o metodă definitivă de a evalua inteligența. Modelele lingvistice precum GPT-4.5 sunt antrenate pe cantități uriașe de text, fiind capabile să genereze răspunsuri extrem de credibile chiar și fără a înțelege complet întrebarea.
Totuși, acest avans tehnologic deschide și o cutie a Pandorei. Cercetătorul Cameron Jones avertizează că AI-ul poate fi deja suficient de convingător pentru a înlocui oameni în interacțiuni scurte. Implicațiile? Posibile locuri de muncă automatizate, atacuri de inginerie socială mai sofisticate și o perturbare a modului în care percepem comunicarea online.
De fapt, acest test nu spune doar ceva despre AI, ci și despre noi. Dacă percepția noastră asupra inteligenței este influențată de modul în care ni se prezintă informațiile, atunci AI-ul are un avantaj enorm: poate adapta limbajul și tonul la public. Pe măsură ce devii mai obișnuit să vorbești cu asistenți virtuali sau să folosești chatboturi, e tot mai greu să-ți dai seama când interacționezi cu un robot.
Suntem pregătiți pentru o lume în care AI-ul e (aproape) de nedistins de un om?
Trecerea testului Turing de către GPT-4.5 e un moment istoric, dar și o invitație la reflecție. Poate fi un pas important spre AI conversațional din ce în ce mai natural, dar și un semnal că trebuie să fim mai atenți la modul în care folosim și percepem această tehnologie. De la AI în educație până la AI în recrutare, potențialul e uriaș, dar și riscurile cresc odată cu el.
Așadar, fii atent la cum evoluează lucrurile. În curând, s-ar putea să ai o conversație cu un AI și să nu-ți dai seama. Și poate că asta spune la fel de multe despre tehnologie, cât spune despre noi.