Ce reprezintă de fapt procentul de ploaie din aplicația meteo. Ai interpretat greșit tot timpul prognozele de pe telefonul mobil

De câte ori nu te-ai uitat pe aplicația meteo a telefonului, ai văzut un procent mare de ploaie și, totuși, cerul a rămas senin? Această situație a stârnit confuzie și chiar frustrare pentru mulți utilizatori care au ajuns să creadă că prognozele nu sunt niciodată corecte. Explicația, însă, este mult mai complexă și ține de modul în care se calculează și se interpretează datele meteorologice.

O confuzie frecventă în rândul utilizatorilor

„Ei bine, poate părea o prostie pentru majoritatea dintre voi, dar sunt surprins de numărul de oameni care interpretează greșit aceste procente”, spune profesorul și creatorul de conținut Santi Sabariego (@antropizarte), într-un videoclip care a devenit rapid viral pe TikTok.

El subliniază că mulți cred în mod eronat că procentul afișat în aplicații ar reprezenta certitudinea ploii.

De fapt, nu este vorba despre câți meteorologi consideră că va ploua, nici despre ce porțiune a orașului ar putea fi acoperită de precipitații și nici despre durata ploii în raport cu întreaga zi.

„Nu ne spune că 70% dintre meteorologii pe care i-am consultat cred că va ploua, nu ne spune că va ploua pe 70% din suprafața orașului și nu ne spune că va ploua timp de 10% din zi”, explică Santi, încercând să clarifice una dintre cele mai răspândite neînțelegeri.

Cum funcționează metoda prognozei de ansamblu

Cheia interpretării corecte a acestor date se află în modul de calcul.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

„Primul lucru pe care îl facem este să analizăm starea atmosferei folosind date extrase de la radare, sateliți și stații meteo”, explică Santi.

Aceste date inițiale sunt apoi procesate prin metoda prognozei de ansamblu.

Procesul presupune luarea unei situații observate și simularea a încă 50 de scenarii ușor diferite, rezultând astfel 51 de prognoze posibile pentru aceeași locație și zi.

„Dacă plouă în 30 din aceste 51 de scenarii, probabilitatea de ploaie va fi de 60%”, detaliază el.

Cu alte cuvinte, dacă aplicația indică o probabilitate de 95%, aceasta se bazează pe faptul că 95 dintre 100 de simulări realizate de modele au prezis ploaie.

De ce nu înseamnă că prognoza a greșit

Această abordare probabilistică explică și de ce, uneori, în ciuda unui procent mare afișat, ploaia nu apare.

„Chiar dacă nu ar ploua, tot nu s-ar putea spune că a eșuat, deoarece este o predicție probabilistică”, subliniază Santi.

Prognoza nu este o garanție absolută, ci un indicator al scenariilor cele mai probabile.

Mai mult, procentele orare tind să fie mai mici deoarece reflectă șansele de precipitații pentru fiecare interval. Cu toate acestea, dacă mai multe ore din zi arată o probabilitate de ploaie, crește șansa ca într-un moment al zilei ploaia să apară efectiv.

Explicațiile oficiale și rolul hărților probabilistice

Aceeași metodă este confirmată și de AEMET (Agenția Meteorologică de Stat din Spania), care folosește sistemul de prognoză de ansamblu al Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF). Acesta realizează 51 de prognoze diferite, dintre care una neperturbată și 50 ușor modificate.

„Din aceste 51 de prognoze, se calculează probabilitățile de depășire a pragurilor indicate de precipitații”, precizează AEMET pe site-ul oficial.

Hărțile generate în urma acestor calcule arată zonele unde există o probabilitate mai mare de depășire a pragurilor de ploaie. Totuși, fiind o medie a tuturor scenariilor, există riscul ca acestea să subestimeze fenomenele locale intense, chiar dacă reușesc să ofere o imagine de ansamblu corectă asupra zonelor expuse.

Un mesaj care a devenit viral

Explicațiile lui Santi Sabariego au reușit să lămurească una dintre cele mai comune confuzii legate de aplicațiile meteo. Videoclipul său a strâns rapid atenție pe rețelele sociale, mai ales pentru modul simplu și clar prin care a prezentat un subiect complex.

Mesajul său final este cât se poate de simplu:

„Meteorologia nu este o știință exactă, dar se bazează pe date și modele cu un grad ridicat de precizie.”

Iar pentru cei care încă privesc cu scepticism aceste procente, profesorul din Cádiz a încheiat cu umor: „O poți oricând întreba pe bunica ta dacă o dor genunchii.”