Ce purtau victimele din Pompeii în ziua erupției: mantii de lână, mistere climatice și controverse istorice
Distrugerea orașului roman Pompeii, în anul 79 d.Hr., continuă să ridice întrebări la aproape două milenii distanță. Deși erupția Vezuviului este unul dintre cele mai bine documentate dezastre din Antichitate, detalii aparent mărunte, precum hainele purtate de victime, pot schimba sau nuanța modul în care este interpretat evenimentul. Un studiu recent a readus în atenție un aspect surprinzător: mai multe victime ale erupției purtau mantii și tunici din lână, deși dezastrul este datat în mod tradițional la sfârșitul lunii august, o perioadă cunoscută pentru temperaturi ridicate în sudul Italiei.
Această descoperire a reaprins o dezbatere veche în rândul istoricilor și arheologilor, legată atât de condițiile climatice din ziua erupției, cât și de data exactă a acesteia. Interpretările sunt împărțite, iar specialiștii avertizează că hainele de lână nu reprezintă neapărat o dovadă clară a unui episod de frig neobișnuit.
Cercetarea a analizat 14 dintre celebrele mulaje de ghips realizate începând cu secolul al XIX-lea, folosind cavitățile lăsate în cenușa vulcanică de corpurile victimelor. Pe suprafața acestor mulaje s-au păstrat amprentele țesăturilor purtate de oameni în momentul morții. Analiza detaliată a arătat că cel puțin patru dintre victime purtau haine din lână, în special o combinație de tunică și mantie.
Studiul a fost coordonat de arheologul Llorenç Alapont de la Universitatea din Valencia, care a subliniat că aceste urme textile oferă o imagine rară și extrem de precisă asupra vestimentației cotidiene din Pompeii. Potrivit echipei, majoritatea locuitorilor surprinși de erupție purtau îmbrăcăminte standard pentru epocă, realizată din lână, un material dominant în lumea romană.
Totuși, rămâne neclar dacă aceste haine au fost purtate din cauza temperaturilor sau ca o formă de protecție în timpul erupției. Erupția Vezuviului a durat aproximativ 18 ore, timp în care orașul a fost expus la gaze toxice, cenușă fierbinte și ploi de materiale vulcanice, factori care ar fi putut determina oamenii să se îmbrace mai gros, indiferent de sezon.
Erupția din august și disputa privind condițiile meteo
Data tradițional acceptată a erupției este 24 august 79 d.Hr., stabilită pe baza scrisorilor lui Pliniu cel Tânăr, martor ocular al dezastrului. Acesta a descris evenimentul într-o corespondență adresată istoricului Tacitus, indicând explicit ziua din calendarul roman. Deși manuscrisele medievale care au transmis aceste texte conțin unele erori de copiere, cercetările moderne consideră data din august drept cea mai probabilă.
Susținătorii ideii că erupția ar fi avut loc într-o perioadă mai târzie, poate în toamnă, invocă alte dovezi: descoperirea unor fructe de sezon târziu, o inscripție scrisă cu cărbune pe un zid și o monedă care ar putea fi emisă după luna august. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste dovezi nu este unanim acceptată ca decisivă.
În acest context, hainele de lână au fost interpretate de unii drept un indiciu al unor temperaturi neobișnuit de scăzute. Alți experți, însă, resping această concluzie. Istoricul Pedar Foss explică faptul că lâna era materialul de bază al vestimentației romane, indiferent de sezon. Era rezistentă, relativ ieftină și își păstra proprietățile chiar și atunci când era umedă, ceea ce o făcea practică într-o varietate de condiții.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/12/NwgkAXEEqGbcL6PDV24fCC-925-80.jp_-501x575.jpg)
Noul studiu indică faptul că multe dintre victimele din Pompeii purtau mantii și tunici din lână în momentul în care au fost ucise de erupția Vezuviului. (Credit imagine: Universitatea din Valencia)
Lâna, ca normă socială sau reacție la dezastru
Un aspect esențial subliniat de specialiști este că aproximativ 90% din hainele purtate în Antichitate erau realizate din lână. Inul, deși mai răcoros, era fragil, iar mătasea sau bumbacul erau rezervate elitelor. Din acest motiv, simpla prezență a lânii nu poate fi considerată o dovadă solidă a frigului.
În plus, contextul erupției trebuie luat în calcul. În fața ploii de cenușă, a gazelor iritante și a căderilor de materiale fierbinți, oamenii ar fi putut folosi mantii și tunici groase ca o formă de protecție improvizată. Studiul a constatat că atât victimele găsite în interiorul clădirilor, cât și cele surprinse în spații deschise purtau haine similare, ceea ce sugerează o reacție comună la dezastru, nu neapărat o adaptare la temperatură.
Concluzia cercetătorilor este prudentă: descoperirea este valoroasă pentru că oferă informații concrete despre viața cotidiană din Pompeii, dar nu schimbă decisiv interpretarea asupra datei erupției sau a condițiilor meteo. După cum afirmă unii istorici, aceste dovezi nu susțin clar nici ipoteza unui august neobișnuit de rece, nici ideea unei erupții petrecute într-un alt sezon.
Astfel, mantia de lână a victimelor din Pompeii rămâne un simbol al complexității istoriei: un detaliu aparent simplu, care deschide întrebări mari, dar care, deocamdată, nu oferă un răspuns definitiv.