Ce nu știi despre taxa Temu și Shein – cum funcționează, de fapt. De ce ar putea fi ilegală, cine va avea de suferit, conform experților
Taxa fixă de 25 de lei pe coletele extracomunitare sub 150 de euro, supranumită deja „taxa Temu”, a stârnit un val de reacții aprinse în mediul economic, juridic și logistic. Deși Guvernul o prezintă drept o măsură de „echitate fiscală” și protecție a pieței interne, mai mulți specialiști avertizează că modul în care a fost concepută ar putea intra în contradicție cu legislația europeană. În plus, aplicarea sa practică riscă să genereze blocaje majore în lanțurile de livrare, să afecteze firmele de curierat și, inevitabil, să se reflecte în prețurile plătite de consumatori.
Analiza PwC România, realizată de avocații Dan Dascălu și Alexandra Iacob, atrage atenția că „taxa Temu” nu este doar o chestiune fiscală minoră, ci o reglementare cu potențiale consecințe semnificative asupra economiei românești. Dacă va fi aplicată în forma actuală, măsura ar putea crea mai multe probleme decât rezolvă.
De ce „taxa Temu” ar putea fi ilegală la nivel european
Potrivit experților, taxa de 25 de lei pe fiecare colet venit din afara Uniunii Europene ar putea fi, de fapt, o taxă vamală mascată – un domeniu care intră exclusiv în competența UE, nu a statelor membre. Această suprapunere ar putea încălca regulile privind libera circulație a mărfurilor și principiul uniformității regimului vamal european.
De asemenea, implementarea rapidă, prevăzută pentru 1 noiembrie 2025, lasă foarte puțin timp pentru elaborarea normelor metodologice și adaptarea sistemelor de colectare. Curierii, cei care vor fi obligați să declare și să vireze taxa către stat, nu dispun de infrastructura tehnică și juridică necesară pentru a îndeplini acest rol. Practic, firmele de curierat devin percepători fiscali fără un cadru legal clar care să le protejeze de eventualele sancțiuni.
Mai grav, dacă taxa nu este încasată efectiv de la comerciantul din afara UE, responsabilitatea plății poate reveni curierului, ceea ce ar putea transforma livrările din China și alte țări non-UE într-o activitate nerentabilă. Într-un astfel de scenariu, unele companii ar putea chiar renunța la colaborarea cu platforme precum Temu sau Shein.
Cine va suporta, de fapt, costul real al taxei
Deși legea menționează că taxa este plătită de furnizor, în realitate costul va fi transferat către cumpărătorul final. Platformele online extracomunitare vor include taxa în prețul produselor sau în costul livrării, iar clienții români vor ajunge să plătească mai mult pentru fiecare colet.
În același timp, firmele de curierat vor trebui să implementeze proceduri suplimentare de raportare și colectare, ceea ce va însemna costuri operaționale mai mari. În lipsa unor clarificări legislative, acestea pot fi obligate să suporte din fonduri proprii eventualele taxe neîncasate – o povară greu de gestionat, mai ales pentru companiile mici.
Într-un context în care peste 225.000 de colete sub 150 de euro intră zilnic în România, impactul financiar și logistic este uriaș. Guvernul estimează venituri de 1,3 miliarde de lei pe an din această taxă, justificând-o prin necesitatea combaterii „dumpingului fiscal” al platformelor asiatice care evită plata TVA-ului și a taxelor vamale. Totuși, analiștii avertizează că efectul final ar putea fi exact invers: scăderea volumului de comenzi, pierderi pentru curieri și o povară financiară mai mare pentru consumatori.
Efecte secundare și posibile scenarii
Temu a transmis deja că ar putea evita taxa prin redirecționarea livrărilor din depozite europene, însă verificarea originii fiecărui colet rămâne o provocare logistică. În același timp, comercianții locali și asociațiile din e-commerce cer reguli echitabile, dar aplicabile, propunând eliminarea scutirii de taxe vamale pentru toate coletele sub 150 de euro, indiferent de origine.
În lipsa unor norme clare, „taxa Temu” riscă să creeze un haos administrativ, să blocheze lanțurile logistice și să descurajeze comerțul online transfrontalier. Experții subliniază că orice măsură de echitate fiscală trebuie să fie proporțională, predictibilă și conformă legislației europene. În caz contrar, România s-ar putea confrunta nu doar cu probleme economice interne, ci și cu posibile proceduri de infringement din partea Comisiei Europene.
O taxă minoră, cu implicații majore
„Taxa Temu” ar fi putut reprezenta un pas spre corectarea unei inechități reale pe piață, unde vânzătorii extracomunitari beneficiază de avantaje fiscale față de comercianții locali. Totuși, lipsa unei implementări clare și a unei perioade de tranziție suficiente o transformă într-un experiment riscant.
Dacă autoritățile nu clarifică rapid modul de aplicare și colectare, există riscul ca măsura să fie declarată neconstituțională sau chiar neconformă cu legislația europeană. Până atunci, singurii care par să aibă de pierdut sigur sunt curierii și cumpărătorii români, care vor plăti mai mult pentru produsele de pe platformele internaționale.