06 nov. 2025 | 09:30

Ce înseamnă preschimbarea titlurilor de stat Tezaur 2026 de către statul român – explicația experților pentru investitorii din România

ACTUALITATE
Share
Ce înseamnă preschimbarea titlurilor de stat Tezaur 2026 de către statul român - explicația experților pentru investitorii din România
Titlurile de stat Tezaur vine cu mențiuni suplimentare

Ministerul Finanțelor a venit cu o ofertă neobișnuită pentru deținătorii de titluri de stat care ajung la scadență în 2026: le poți preschimba în obligațiuni cu maturitate 2035. Mișcarea a generat neliniște firească, mai ales printre cei care folosesc Tezaur ca alternativă de economisire sigură. Întrebarea principală este simplă: dacă nu vrei să prelungești scadența, îți mai primești banii la termenul inițial? Răspunsul, pe scurt, este da, câtă vreme păstrezi titlurile până la scadență, statul are obligația contractuală să plătească principalul și dobânda conform prospectului.

Oferta de preschimbare nu este o obligație, ci o opțiune. Dacă alegi să o accepți, intri pe o maturitate mai lungă și pe un cupon calibrat la condițiile curente de piață. Dacă refuzi, mergi înainte pe termenul inițial, cu aceleași drepturi și aceeași protecție juridică pe care ți le conferă prospectul emisiunii.

Cum funcționează preschimbarea, în termeni simpli

Preschimbarea este o operațiune prin care predai statului titlurile scadente în 2026 la un preț anunțat și primești în loc o nouă emisiune cu maturitate 2035. Practic, transformi un instrument pe termen scurt în unul pe termen lung, fără să aștepți scadența inițială. Din punctul tău de vedere, asta înseamnă să înlocuiești fluxul de numerar din 2026 cu un șir de dobânzi până în 2035, plus rambursarea principalului la noul termen.

Dacă nu dorești preschimbarea, păstrezi titlurile actuale și încasezi la scadență sumele din prospect. Statul nu poate modifica unilateral termenele sau dobânzile fără să încalce prospectul, ceea ce ar echivala cu un eveniment de neplată. Asta este esența garanției tale: drepturile din prospect rămân neschimbate dacă decizi să duci investiția până la capăt.

De ce face statul această mișcare și ce înseamnă pentru tine

Statul își administrează datoria publică prin „întinderea” scadențelor, ca să reducă riscul de refinanțare într-un an aglomerat. Când o parte mare din datorie vine la plată într-un interval scurt, presiunea pe buget și pe calendarul de împrumuturi crește. Mutând o parte din scadențele 2026 către 2035, Ministerul Finanțelor obține un profil mai „neted” al plăților, mai ușor de planificat.

Pentru tine, semnalul de piață contează la fel de mult ca mecanismul. Randamentul orientativ pentru noile maturități de 10 ani a coborât sub pragul de 7% în emisiunile recente, ceea ce arată un grad rezonabil de încredere al investitorilor în capacitatea României de a-și gestiona datoria. În același timp, randamentele rămân peste mediile istorice, în acord cu un context încă marcat de inflație și incertitudine. Cu alte cuvinte, primești o dobândă care reflectă riscul actual, dar decizia trebuie filtrată prin obiectivele tale.

Merită să accepți preschimbarea? Trei criterii practice

Primul criteriu este orizontul de timp. Dacă ai nevoie de lichiditate în 2026 pentru un obiectiv clar, are sens să rămâi pe termenul inițial. Dacă banii sunt alocați oricum pe termen lung, o maturitate 2035 poate fi compatibilă cu planul tău, cu condiția să fii confortabil cu durata.

Al doilea criteriu este randamentul real. Întotdeauna compari dobânda pe care o primești cu inflația proiectată pe perioada de deținere. Dacă dobânda minus inflație iese pozitiv, protejezi puterea de cumpărare; dacă nu, chiar și o dobândă aparent mare poate însemna pierdere reală. Uită-te la prognozele credibile de inflație pe următorii ani, nu doar la nivelul curent.

Al treilea criteriu este diversificarea. Dacă portofoliul tău este concentrat în scadențe scurte, o prelungire controlată poate echilibra expunerea. Invers, dacă ai deja multe instrumente pe termen lung, nu e nevoie să supraîntinzi durata medie doar pentru un cupon marginal mai atractiv. Păstrează un mix care să-ți acopere atât nevoile de cash pe termen scurt, cât și pe cele de randament stabil pe termen lung.

Pașii pe care îi urmezi dacă vrei să rămâi sau să schimbi

Dacă decizi să nu preschimbi, nu ai nimic special de făcut: continui să încasezi dobânzile, iar la scadență primești principalul conform prospectului. Ține evidența calendarului de plată și a eventualelor anunțuri ale Ministerului Finanțelor legate de operațiuni tehnice.

Dacă alegi preschimbarea, verifică atent perioada ofertei, prețul de răscumpărare pentru titlurile vechi, cuponul și frecvența plății dobânzilor pentru noile obligațiuni, precum și toate comisioanele operaționale, dacă există în canalul prin care faci tranzacția. Clarifică de la început cum vei primi noile titluri și care este regimul fiscal aplicabil la momentul operațiunii, ca să nu ai surprize la decontare.

În ambele cazuri, păstrează documentele: confirmări, extrase, prospecte. Dacă într-o zi vei avea nevoie să dovedești drepturile asupra sumelor, te ajută să ai arhiva completă.

Riscuri și confuzii frecvente

Refuzul preschimbării nu înseamnă pierderea banilor. Prospectul rămâne valid, iar statul este obligat să plătească la termen. Preschimbarea nu este o „forțare” a investitorilor, ci o invitație de a reintra pe termen mai lung în condițiile momentului.

Pe de altă parte, dacă accepți preschimbarea, îți asumi riscul de durată: blocarea capitalului mai mult timp și sensibilitatea prețului la mișcările viitoare ale dobânzilor. Este un risc normal pentru orice instrument pe termen mai lung, dar trebuie să fii conștient de el încă de la început.

În final, decizia bună este cea care se potrivește profilului tău de risc, orizontului tău și nevoilor de lichiditate. Uită-te la cifre, citește prospectele și evaluează în liniște. Oferta există ca să-ți dea o opțiune, nu ca să-ți răstoarne planurile, conform Adevărul.