Ce faci dacă cineva te agresează verbal în România. Consecințele legale ale agresiunii doar din cuvinte și amenzi de până la 1.500 de lei

Agresiunea verbală nu lasă vânătăi, dar poate produce frică, anxietate și efecte de durată asupra stimei de sine. În dreptul românesc nu există o infracțiune numită exact „agresiune verbală”, însă faptele exprimate prin cuvinte pot intra sub incidența penală sau contravențională, în funcție de context, de conținut și de consecințele asupra victimei. Dacă treci printr-o astfel de situație, poți folosi un cadru juridic destul de clar, cu pași concreți pentru protecție și sancționare.

Când cuvintele devin infracțiune: amenințarea și hărțuirea

În penal, cea mai frecventă situație este amenințarea. Conform art. 206 Cod penal, este infracțiune „fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare împotriva sa ori a altei persoane”, dacă e de natură să producă o stare de temere. Nu e nevoie să dovedești că ți-a fost frică efectiv, ci că o persoană rezonabilă ar fi putut resimți teamă în aceleași condiții. Pedeapsa prevăzută este închisoare de la 3 luni la 1 an sau amendă, fără a depăși sancțiunea maximă a faptei amenințate.

A doua ipoteză este hărțuirea, reglementată la art. 208 Cod penal. Sunt vizate apelurile ori comunicările repetate prin mijloace la distanță (telefon, mesagerie, e-mail, social media) care, prin frecvență sau conținut, îți provoacă o stare de temere. Pentru această formă, pedeapsa este închisoare de la o lună la 3 luni sau amendă, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă. În practică, capturile de ecran, logurile de apel și mesajele audio sunt esențiale pentru a demonstra frecvența și efectul asupra ta.

Când rămâne contravenție: injurii, expresii jignitoare, tulburarea ordinii

Dacă fapta nu atinge pragul penal, intervine Legea nr. 61/1991. Art. 2 pct. 1 sancționează „fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență” de natură să tulbure ordinea publică ori să lezeze demnitatea. Amenda este, de regulă, între 500 și 1.500 de lei. Regula este subsidiaritatea: întâi se verifică dacă sunt îndeplinite elementele unei infracțiuni (amenințare/hărțuire). Dacă nu, se aplică regimul contravențional.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Important, mediul în care se petrece incidentul contează. Faptele comise în public, pe stradă sau în spații comune sporesc probabilitatea încadrării contravenționale. În mediul privat sau profesional pot apărea norme speciale (de exemplu, regulamente interne ori politici anti-hărțuire), utile ca suport probator.

Ce faci pe loc și imediat după: pași practici care contează

Dacă există risc imediat, suni la 112 și ceri intervenția poliției. Spui concis cine ești, unde ești, ce ți se face și de către cine. Indici martori și mijloace de probă (camere, înregistrări).

Dacă nu e o urgență, notezi detalii esențiale cât sunt proaspete: data, ora, locul, cuvintele folosite, martorii, contextul. Această „cronologie” ajută enorm anchetatorii și avocatul tău.

Păstrezi probele: înregistrări audio-video realizate legal, capturi de ecran, istoricul apelurilor, e-mailuri, mesaje, bilete scrise. Nu ștergi nimic, nu răspunzi cu injurii, nu escaladezi conflictul; orice ripostă verbală poate complica situația juridică.

Dacă agresiunea are loc la serviciu sau în școală, folosești canalele interne: sesizezi HR, comitetul de etică sau conducerea unității. Păstrezi dovada depunerii sesizării și soliciți răspuns în scris.

Cum reclami oficial și ce poți obține

Pentru amenințare sau hărțuire, formulezi plângere penală la poliție sau parchet. Plângerea descrie faptele, persoana indicată (dacă o cunoști), probele și efectul asupra ta (stare de temere, perturbarea vieții cotidiene). Atașezi cronologia și documentele. Poți merge personal, depune prin avocat sau folosi canalele electronice ale unității de poliție (acolo unde există).

Dacă fapta e contravenție, poți solicita intervenția poliției locale sau poliției naționale pentru constatare. Martorii și înregistrările ajută la aplicarea amenzii. Cere numărul procesului-verbal sau al sesizării pentru urmărire ulterioară.

În mediul familial sau de cuplu, dacă violența verbală escaladează, poți cere ordin de protecție conform Legii nr. 217/2003. Instanța poate dispune restricții rapide (interdicția de a se apropia, evacuarea temporară, interzicerea contactării) pe baza probelor și a unui risc evaluat. Dacă există urgență, poliția poate emite un ordin de protecție provizoriu, urmat de confirmare în instanță.

Greșeli frecvente și cum le eviți

Nu minimaliza situația doar pentru că „au fost doar cuvinte”. Încadrarea juridică pornește de la efectul asupra ta și de la conținutul/frecvența faptei. Nu răspunde cu aceeași monedă; replicile jignitoare îți pot diminua credibilitatea și pot atrage răspundere reciprocă.

Nu trimite selecții de probe trunchiate. Predă copii integrale, ordonate cronologic, și păstrează originalele. Nu discuta pe larg cazul cu agresorul după ce ai sesizat autoritățile; orice schimb de mesaje poate fi interpretat ca reconciliere sau poate complica încadrarea.

Nu uita de sprijinul psihologic. Dacă ai simptome de anxietate sau insomnie, cere ajutor de specialitate și păstrează recomandările medicale; pot fi relevante ca probă a consecințelor.

Ce șanse ai în practică și ce așteaptă autoritățile

Cazurile de amenințare și hărțuire se dovedesc, în general, prin comunicări repetate ori prin conținut explicit al mesajelor. Când există martori, camere ori mesaje clare, soluțiile favorabile cresc semnificativ. Autoritățile urmăresc trei elemente: conținutul, contextul (public/privat, relație anterioară, eventuale conflicte) și consecința (starea de temere, disconfort serios, perturbarea vieții). O plângere bine structurată, cu probatoriu complet, scurtează timpii și reduce riscul de clasare.

La contravenții, constatarea rapidă și probele obiective sunt esențiale. Dacă primești proces-verbal, ai dreptul să îl contești în instanță în termenul legal, dar, în oglindă, același drept îl are și agresorul dacă este sancționat.

La serviciu, regulamentul intern și politicile anti-hărțuire pot duce la sancțiuni disciplinare, mutări sau training obligatoriu. Dacă e vorba de hărțuire morală sistemică, poți invoca și legislația anti-discriminare sau securitate și sănătate în muncă, pentru măsuri preventive.

La final, cheia rămâne aceeași: documentezi, păstrezi calmul, reclami în timp util și folosești corect pârghiile legale. Cuvintele pot răni, iar legea are mecanisme clare pentru a le sancționa atunci când depășesc libertatea de exprimare și intră în sfera atingerii demnității, a libertății și a siguranței.