Ce făceau oamenii din Neanderthal cu femeile ce nu aparțineau comunității lor: Descoperirea care i-a șocat pe oamenii de știință

Un nou studiu arheologic rescrie o parte întunecată din istoria preistorică europeană: analiza unor fragmente osoase descoperite în peșterile Goyet din Belgia arată că un grup de Neanderthalieni a fost canibalizat în urmă cu aproximativ 45.000 de ani.

Surprinzător, victimele erau în principal femei adulte și copii, ceea ce sugerează un episod de violență țintită asupra unor „outsideri”.

Primele investigații în complexul de peșteri Goyet au avut loc la sfârșitul secolului al XIX-lea, când arheologii au identificat peste o sută de fragmente osoase aparținând unor Neanderthalieni.

Urmele de tranșare semănau izbitor cu cele întâlnite pe oase de animale, indicând un act de dezmembrare intenționată. Noul studiu publicat în Scientific Reports aduce însă o perspectivă mult mai clară asupra identității victimelor și asupra contextului în care au fost ucise.

Ce dezvăluie analizele genetice și morfologice despre victime

Cercetătorii au reușit să reconstituie parțial fragmentele pentru a stabili numărul indivizilor implicați: cel puțin șase Neanderthalieni.

Datele genetice și caracteristicile scheletice arată că patru erau femei adulte sau adolescente, iar două victime erau copii de sex masculin. Interesant este că femeile nu erau înrudite între ele și aveau o conformație corporală mai mică și mai gracilă decât media feminină neanderthaliană.

O analiză izotopică anterioară relevase deja că acești Neanderthalieni proveneau dintr-o regiune diferită față de locul unde au fost găsiți, deși aveau o dietă similară.

Diferența de origine și profilul demografic sugerează că victimele aparțineau unui alt grup decât cel al canibalilor. Echipa de cercetare consideră că dovezile indică un caz de „exocanibalism”, consumarea indivizilor dintr-o comunitate străină, posibil în context de competiție.

Posibil conflict între grupuri în ultimele milenii ale Neanderthalilor

Autorii studiului notează că selecția exclusivă a femeilor și copiilor nu pare întâmplătoare. Această practică ar fi putut avea un rol strategic, reducând potențialul reproductiv al unui grup rival.

Descoperirea este cu atât mai semnificativă cu cât se plasează într-o perioadă critică pentru Neanderthalieni, marcată de diversitate culturală, presiuni demografice și apariția omului modern în Europa de Nord.

Deși rămâne necunoscut dacă agresorii au fost Neanderthalieni sau Homo sapiens timpurii, cercetătorii menționează că, în general, canibalismul asociat oamenilor moderni din epocă apare în contexte ritualice, în timp ce la Neanderthali există dovezi de canibalism de supraviețuire în Franța și Croația.

Studiul afirmă că descoperirile de la Goyet reprezintă, până acum, cea mai convingătoare dovadă de competiție violentă între grupuri de Neanderthalieni din Târziul Pleistocen.

Rămâne deschisă și întrebarea privind modul în care victimele au ajuns în interiorul peșterii. Majoritatea fragmentelor aparțin oaselor de la picioare, ceea ce sugerează că indivizii ar fi fost aduși în viață în apropierea peșterii, uciși acolo, iar doar anumite părți corporale au fost transportate în camera unde au fost găsite.

Studiul adaugă un capitol dramatic la povestea ultimelor populații neanderthaliene: într-un moment de presiune climatică, demografică și teritorială, întâlnirea cu un alt grup, fie neanderthalian, fie uman modern, s-a transformat într-un episod de brutalitate extremă.