Ce face alcoolul cu creierul tău după luni de abstinență? Un nou studiu vine cu vești îngrijorătoare

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Johns Hopkins University scoate la iveală efectele de durată ale consumului excesiv de alcool asupra creierului – iar concluziile sunt de-a dreptul tulburătoare. Chiar și după o perioadă lungă de abstinență, unele regiuni ale creierului continuă să manifeste semne clare de deteriorare, afectând capacitatea de decizie și strategia comportamentală.

Rezultatele provin dintr-un experiment amplu desfășurat pe șobolani, aleși pentru că au un sistem nervos asemănător cu cel uman în ceea ce privește funcțiile executive și reacțiile la recompensă. Chiar dacă poate părea brutal, experimentul aduce dovezi solide despre felul în care alcoolul reconfigurează – și distruge – circuitele neuronale responsabile cu luarea deciziilor și autocontrolul.

În cadrul studiului, publicat în prestigioasa revistă Science Advances, cercetătorii conduși de neurocercetătoarea Patricia Janak au expus un grup de șobolani la vapori concentrați de alcool, timp de mai multe zile. După această etapă, animalele au fost lăsate să „se usuce” timp de aproape trei luni, fără nicio expunere suplimentară la alcool. Practic, au fost lăsați în stare de sobrietate completă.

La finalul acestei perioade, cercetătorii au testat capacitatea de luare a deciziilor folosind un joc de recompensă bazat pe memorie și strategie. Șobolanii trebuiau să apese una dintre cele două pârghii pentru a primi o picătură de apă cu zahăr, însă mecanismul se complica periodic prin schimbarea pârghiei corecte. Sarcina, aparent simplă, necesita o bună coordonare între memorie, adaptabilitate și anticipare.

Rezultatele au fost clare: șobolanii expuși la alcool s-au descurcat mult mai prost decât cei din grupul de control. Au fost mai lenți în a învăța, mai puțin strategici și au reacționat greșit atunci când sistemul de recompensă se schimba. Analizele ulterioare ale activității cerebrale au arătat că acești șobolani aveau semnale neuronale slabe în striatumul dorsomedial, o regiune cheie responsabilă cu deciziile și controlul comportamental.

Striatumul dorsomedial: centrul deciziilor afectat grav de alcool

Această zonă a creierului, cunoscută pentru rolul ei în comportamentele motrice și decizionale, este și un nucleu important pentru mecanismele de recompensă și anticipare. În trecut, striatumul dorsomedial a fost asociat cu comportamente compulsive și adicții, dar studiul de față este primul care demonstrează cât de profund poate fi afectată această zonă după consumul excesiv de alcool.

„Experimentul nostru a fost destul de provocator, iar șobolanii expuși la alcool pur și simplu nu s-au descurcat la fel de bine”. a explicat Janak.

„Când răspunsul corect se schimba constant, șobolanii din grupul de control reușeau să ia cele mai bune decizii mai rapid. Erau mai strategici, mai flexibili”.

Aceste observații aduc un nou nivel de înțelegere în ceea ce privește rata ridicată de recidivă în rândul foștilor alcoolici. Dacă anumite zone ale creierului rămân afectate chiar și după luni de abstinență, este posibil ca deciziile de a recădea în patimă să nu fie pur raționale, ci rezultatul unei funcționări cerebrale alterate.

Diferențe de gen și implicații pentru studiile viitoare

Un alt aspect interesant al cercetării a fost legat de diferențele de gen. Efectele negative au fost observate doar la șobolanii masculi, în timp ce femelele păreau să nu manifeste aceleași deficiențe cognitive. Acest detaliu a surprins echipa de cercetare, care a menționat că ar putea exista o sensibilitate diferită între sexe în ceea ce privește modul în care alcoolul afectează pe termen lung funcțiile creierului.

Desigur, asta nu înseamnă că femeile sunt imune la efectele alcoolului – ci doar că, în acest studiu specific, modificările au fost mai ușor de observat la masculi. Această constatare ar putea influența viitoarele cercetări asupra tratamentelor personalizate pentru dependența de alcool, ținând cont de genul pacientului.

Cu toate că studiul a fost realizat pe animale, implicațiile sale sunt relevante pentru înțelegerea comportamentului uman. „Deficitele neurologice induse de alcool pot contribui la deciziile de a bea din nou, chiar și după reabilitare,” a concluzionat Janak. „Aceste efecte pot fi de lungă durată, iar acum le putem demonstra clar.”

Pentru alte articole legate de dependența de alcool și efectele sale neurologice, intră pe Playtech.ro și descoperă cele mai noi cercetări din domeniu.

Așadar, înainte să spui „Noroc!”, poate e bine să te întrebi ce-i faci creierului tău pe termen lung. Studiul de la Johns Hopkins nu doar că trage un semnal de alarmă, dar deschide și ușa unor noi perspective despre recuperare, prevenție și neuroplasticitate după consumul abuziv de alcool.