Ce este indignitatea succesorală. Detaliul care te împiedică să primeşti o moştenire

Moștenirea reprezintă procesul legal prin care bunurile unei persoane decedate sunt transmise către urmașii săi legali sau testamentari. Totuși, există situații în care un moștenitor poate fi exclus de la succesiune, chiar dacă are un drept legitim asupra averii defunctului. Unul dintre aceste cazuri este indignitatea succesorală, un concept juridic care se aplică în situațiile în care moștenitorul a comis fapte deosebit de grave împotriva celui decedat.

Când poate fi declarat un moștenitor nedemn?

Conform Codului Civil Român, indignitatea succesorală este acea sancțiune care duce la pierderea dreptului de a moșteni, dacă moștenitorul a săvârșit anumite fapte reprobabile. Printre situațiile care pot duce la declararea nedemnității succesorale se numără:

• Săvârșirea unei fapte grave împotriva defunctului – Moștenitorul este exclus de la succesiune dacă a ucis sau a încercat să ucidă persoana de la care ar fi trebuit să moștenească. Această regulă se aplică inclusiv în cazul unei agresiuni grave asupra defunctului, cum ar fi vătămarea corporală gravă.
• Falsificarea, distrugerea sau ascunderea testamentului – Un moștenitor care a falsificat sau a distrus intenționat testamentul defunctului poate fi declarat nedemn, dacă acest act a afectat voința reală a celui decedat.
• Impedicarea frauduloasă a exprimării ultimei voințe – Dacă un moștenitor a împiedicat defunctul să şi exprime dorințele privind moștenirea (prin amenințări, manipulare sau alte metode de coerciție), acesta poate fi sancționat cu pierderea dreptului la succesiune.

Citește și: Când este văduva obligată să împartă moștenirea cu frații soțului decedat. Situația, explicată de un avocat

Cum se stabilește indignitatea succesorală

Indignitatea nu se aplică automat, ci trebuie să fie constatată printr-o hotărâre judecătorească. Aceasta poate fi solicitată de oricare dintre ceilalți moștenitori sau de alte persoane interesate. Procesul implică prezentarea probelor relevante și demonstrarea faptului că moștenitorul vizat a comis una dintre faptele enumerate anterior.

Ingredientul din gogoşile copilăriei care le face să crească de 3 ori mai mult. Sunt pufoase şi îmbietoare

Presară un pumn din această făină peste tufele de bujori şi te vor răsplăti cu cele mai mari flori. Îţi vor transforma grădină

De asemenea, dacă defunctul a iertat moștenitorul pentru fapta sa în mod expres, indignitatea succesorală nu mai poate fi invocată. Aceasta iertare poate fi menționată într-un testament sau printr-un act autentic.

Alte aspecte importante ale moștenirii

Conform legislației române, succesiunea poate fi de două tipuri:

• Moștenire legală, unde bunurile sunt distribuite conform regulilor stabilite de lege către rudele apropiate (soț, soție, copii, părinți etc.).
• Moștenire testamentară, unde defunctul a ales să lase averea unor persoane specificate în testament.

În cazurile în care nu există moștenitori legali sau testamentari, bunurile defunctului intră în proprietatea statului român.

Indignitatea succesorală este un mecanism juridic important, care asigură că o persoană ce a comis fapte reprobabile împotriva defunctului nu va putea beneficia de moștenirea acestuia. Aceasta se aplică doar în urma unei hotărâri judecătorești și poate fi anulată dacă defunctul a iertat moștenitorul în mod expres. Pentru a evita conflictele de succesiune, este recomandat ca persoanele care doresc să lase o moștenire să îşi exprime clar voința printr-un testament legal şi autentificat.