Ce este, de fapt, „inemuri”: În această țară, somnul la locul de muncă este semn de dedicare, nu de lene
În timp ce în multe țări adormirea la birou ar putea fi considerată lipsă de profesionalism, în Japonia această practică este tolerată și chiar respectată.
Fenomenul poartă numele „inemuri”, care se traduce aproximativ prin „a fi prezent în timp ce dormi”. Cultura muncii nipone vede acest gest ca pe o dovadă de implicare și efort susținut, nu ca pe un motiv de sancționare.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/07/inemuri-dormit-la-locul-de-munca.jpg)
Inemuri – dormitul în timpul programului / Foto: Career Advice
Ce înseamnă „inemuri” și de ce este acceptat în Japonia
Practica „inemuri” a apărut în Japonia în perioada de boom economic, când angajații lucrau ore suplimentare și dormeau foarte puțin noaptea.
A devenit o formă de adaptare la un ritm de lucru solicitant, iar în timp a fost integrată în comportamentul zilnic. Astăzi, este obișnuit ca japonezii să tragă un pui de somn scurt la birou, în tren sau chiar în timpul unor ședințe, fără să fie judecați negativ.
Pentru colegi și superiori, faptul că cineva adoarme la locul de muncă indică eforturi intense depuse pentru companie. Astfel, somnul nu este asociat cu lenea, ci cu devotamentul.
De altfel, există chiar spații speciale de odihnă în unele birouri, iar unele companii pun la dispoziția angajaților capsule pentru dormit, pentru a-i ajuta să se reîncarce rapid cu energie.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/07/inemuri-dormit-la-locul-de-munca-2-scaled.jpg)
Inemuri – dormitul în timpul programului / Foto: The World Economic Forum
Beneficii, reguli nescrise și controverse
Scurtele momente de odihnă au efecte reale: îmbunătățesc concentrarea, cresc productivitatea și reduc riscul de epuizare cronică, cunoscută în Japonia sub numele de karōshi, moarte prin suprasolicitare.
Totuși, „inemuri” nu este complet lipsit de reguli. În general, cei care pot dormi la birou sunt angajații cu experiență sau superiorii, iar somnul trebuie să fie superficial, astfel încât persoana să poată reveni imediat în stare de alertă.
Există și voci critice care susțin că această practică nu este un semn de grijă față de angajați, ci mai degrabă o consecință a unei culturi de muncă excesive.
Acceptarea somnului la locul de muncă ar reflecta mai degrabă presiunea socială de a petrece cât mai mult timp la serviciu, chiar și dincolo de programul normal.
În Japonia, somnul scurt la locul de muncă nu duce la concediere, ci este considerat un gest onorabil care arată angajamentul față de companie.
Deși are beneficii asupra productivității și stării de bine, „inemuri” rămâne un fenomen complex, influențat de ierarhii, norme sociale și un stil de muncă intens.
Acest model ridică o întrebare importantă pentru restul lumii: este mai sănătos să integrăm scurte momente de odihnă în programul de lucru sau ar trebui să regândim radical echilibrul dintre viața profesională și cea personală?