Ce a trimis România în Seiful Apocalipsei? Ţara noastră are depozitate 1.216 probe din 76 de specii pe Svalbard

La 1.000 de kilometri de Polul Nord, într-un munte înghețat din arhipelagul norvegian Svalbard, România își păstrează o parte din patrimoniul agricol. Este vorba despre 1.216 probe de semințe din 76 de specii, trimise de Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” din Suceava în cel mai sigur depozit de semințe din lume – celebrul Seif al Apocalipsei.

România are depozit în Seiful Apocalipsei

Depozitul Global de Semințe din Svalbard are menirea de a conserva biodiversitatea agricolă a planetei în fața unor dezastre majore. Semințele românești, păstrate la temperaturi de -18 grade Celsius, sunt duplicatele de siguranță ale colecției naționale gestionate de echipa coordonată de biologul Silvia Străjeru.

Banca din Suceava este singura instituție românească acreditată să trimită probe în banca de gene de la Svalbard. Calitatea excepțională a materialului genetic și respectarea unor standarde internaționale riguroase i-au permis accesul în acest club restrâns de 127 de organizații din întreaga lume.

„Trimitem doar probe care au o viabilitate aproape de 100% și care reprezintă material genetic unic, valoros pentru agricultură și securitatea alimentară a României”, explică Silvia Străjeru. Semințele sunt ambalate în plicuri speciale din aluminiu, vidate, pentru a garanta impermeabilitatea și durabilitatea în timp.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Expediții strategice, doar în sezonul rece

România a început colaborarea oficială cu Seiful Apocalipsei în 2019, printr-un acord semnat cu Ministerul Agriculturii din Norvegia. Prima expediere a avut loc în februarie 2020 și a inclus 312 probe de cereale și 104 de leguminoase. O altă tranșă importantă, cu 543 de probe, a fost trimisă în 2022. De fiecare dată, transportul s-a făcut exclusiv în lunile reci, pentru a proteja integritatea semințelor.

„Nu trimitem niciodată vara, pentru că semințele sunt scoase de la -20 de grade și trebuie să menținem condiții optime pe parcursul transportului”, spune biologul.

Ce conțin cutiile românești trimise în permafrost

Cele mai numeroase specii din colecția românească aflată la Svalbard sunt grâul (171 de probe), porumbul (148), ovăzul (95) și orzul (93). La leguminoase domină fasolea (149 de probe), urmată de mazăre (21). În rândul legumelor se remarcă roșiile (67 de probe), castraveții (65) și ardeii (41).

„Ne-am făcut misiunea. Avem datoria de a proteja acest patrimoniu genetic, nu doar la Suceava, ci și într-un loc sigur, în cazul unui cataclism global”, subliniază Străjeru. Un exemplu grăitor este colecția Siriei, pierdută în timpul războiului civil și refăcută cu ajutorul rezervelor de la Svalbard – 90.000 de probe au fost astfel recuperate.

O echipă restrânsă, dar esențială

Banca de Resurse Genetice Vegetale din Suceava funcționează din 1990 și este, din 2018, în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice. Are 23 de angajați, dintre care 13 sunt cercetători specializați în biologie, chimie, agronomie sau ecologie.

„Avem o bază de date completă, gândită și dezvoltată de echipa noastră, care integrează toate informațiile despre probele din colecții. Este un sistem de evidență cum puține bănci genetice din lume dețin”, afirmă Străjeru.

Fosta misiune tăcută a Sucevei s-a transformat, treptat, într-o contribuție strategică la securitatea alimentară globală. O bijuterie a științei agricole românești, la capătul lumii, în așteptarea unui viitor incert.