Ce a însemnat majorarea TVA-ului pentru HoReCa, de fapt. Realitatea din restaurante, baruri, hoteluri și pensiuni, aproape de colaps economic în România

Creșterea TVA-ului a lovit în plin industria ospitalității. Restaurantele, barurile, hotelurile și pensiunile raportează un trafic înjumătățit și o presiune pe costuri care abia mai poate fi absorbită în prețuri. Patronatele din turism și alimentație vorbesc despre risc sistemic: falimente în lanț, concedieri și pierderea competitivității față de țările vecine care păstrează cote reduse. În paralel, autoritățile transmit mesaje de calm, negând o nouă majorare a cotei standard, dar lăsând deschis scenariul unei cote mai mari pentru HoReCa din 2026. Dincolo de comunicare, cifrele reci din piață arată o contracție severă a cererii, iar ajustarea rapidă a modelului de business devine chestiune de supraviețuire.

Ce s-a întâmplat în restaurante și hoteluri după majorarea TVA

În ultimele luni, operatorii din ospitalitate semnalează o scădere a traficului de circa 50% față de perioade comparabile. Nu vorbim doar despre mai puțini clienți la masa de prânz sau cină, ci despre evenimente amânate, pachete corporate reduse și un turism intern care respiră greu în afara vârfurilor de sezon. Pe fondul acestei scăderi abrupte, insolvențele din sector au urcat, iar lichiditatea firmelor mici s-a subțiat. Îi vezi cel mai bine pe independenți: cafenele de colț, bistrouri de cartier, pensiuni familiale care au capital de lucru mic și depind direct de încasările săptămânale.

În hoteluri, gradul de ocupare a resimțit primul reculul, apoi au urmat tarifele medii, comprimate de promoții și discounturi. Marjele, oricum sub presiune din cauza energiei, chiriilor și salariilor, au ajuns pe muchie. Creșterea TVA se transmite inevitabil în prețul final, iar o parte a clienților reacționează simplu: reduc frecvența ieșirilor sau aleg city break-uri externe unde pachetele all-in devin, paradoxal, mai accesibile.

De ce contează atât de mult diferența dintre 11% și 21%

Cota redusă pentru alimente și cazare nu e un moft, ci o pârghie competitivă. Când sari de la o cotă mică la una aproape dublă, nu doar aduni mai puțin la casă, ci schimbi elasticitatea cererii. În HoReCa, fiecare punct procentual la TVA se traduce aproape mecanic în prețul din meniu, pentru că spațiul de absorbție în marjă este limitat. De aceea, trecerea la o cotă mai mare lovește direct consumul discret, ieșirile spontane și cheltuielile pentru experiențe.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Mai există un efect secundar: o cotă ridicată mărește diferența dintre prețul fiscalizat și cel din zona gri. Când presiunea devine prea mare, antreprenorii corecți pierd în fața practicilor informale. Asta nu aduce venituri la buget, dimpotrivă, erodează baza de taxare pe termen mediu. Din acest motiv, patronatele susțin că o cotă scăzută, dublată de o colectare mai bună, poate produce un randament bugetar superior unei cote mari prost colectate.

Ce cer patronatele și ce poate face Guvernul

Organizațiile reprezentative din HoReCa cer menținerea cotei reduse și un dialog real cu autoritățile pentru un plan de stabilizare. Solicitările includ predictibilitate fiscală pe minimum doi ani, scheme de sprijin pentru digitalizarea și eficientizarea operațiunilor, precum și programe de promovare a turismului intern care să atenueze defecțiunea de cerere. Argumentul central este pragmatic: nu ceri privilegii, ceri un teren de joc care nu descurajează investiția și munca declarată.

De partea cealaltă, Guvernul are o ecuație dificilă între consolidarea bugetară și menținerea motoarelor economiei în funcțiune. Dacă mizezi exclusiv pe creșteri de cote, riști să blochezi exact sectoarele cu multiplicator ridicat în economie. O abordare echilibrată înseamnă să crești calitatea colectării, să ataci ferm evaziunea și să lași cotele reduse acolo unde cererea e sensibilă, iar contribuția la PIB și locuri de muncă este semnificativă.

Cum te adaptezi ca operator ca să nu ieși din joc

Ca antreprenor, nu poți controla cotele, dar poți controla execuția. Începi cu mixul de prețuri: lucrezi cu meniuri modulare, pachete dinamice și diferențiere pe intervale orare și zile ale săptămânii. Apoi optimizezi costul porției prin standardizare și reducerea risipei, fără să tai din percepția de valoare. Dacă rulezi un hotel sau o pensiune, îți calibrezi pachetele pe sezoane scurte și evenimente locale, nu doar pe vacanțe clasice.

Digitalizarea nu mai e opțională: sistemele de gestiune și rezervare, integrarea cu platforme de livrare, CRM-ul pentru fidelizare și comunicarea în timp real cu clienții fac diferența între ocupare de 45% și 60% în extrasezon. În paralel, renegociezi contractele de utilități și chirii, urmărești atent cash-flow-ul și închizi rapid liniile neprofitabile. Chiar și un punct procentual recuperat pe costuri fixe îți poate salva sezonul.

Ce scenarii se conturează pentru 2026

Dacă cota pentru HoReCa rămâne ridicată, te poți aștepta la un an de selecție naturală dură: brandurile cu management financiar și operațional solid vor supraviețui, cele subcapitalizate vor ieși din piață. Dacă se păstrează o cotă redusă măcar pentru cazare și unele servicii conexe, contracția poate fi atenuată, mai ales dacă piața internă primește un impuls prin vouchere, evenimente și conectivitate aeriană mai bună.

În orice variantă, 2026 va fi un an de execuție, nu de promisiuni. Piața se reașază la un nivel de consum mai prudent, iar diferența o face capacitatea de a oferi valoare clară pentru fiecare leu plătit. Dacă reușești să convingi clientul că experiența merită, vei trece podul. Dacă nu, costul fiscal se va vedea direct în ușa închisă.