CCR prelungește suspansul privind pensiile magistraților. Noul termen: duminică, imediat după Crăciun

Curtea Constituțională a României a încheiat fără o hotărâre finală dezbaterile asupra legii promovate de Guvernul Bolojan pentru modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților, în urma unei ședințe tensionate ce s-a întins pe mai bine de trei ore. Subiectul, extrem de sensibil pentru sistemul judiciar, a generat o confruntare juridică de amploare, iar decizia finală a fost împinsă către o dată-limită cu implicații directe în îndeplinirea jaloanelor din PNRR.

CCR mută decizia pentru 28 decembrie

Cei nouă judecători constituționali au analizat legislația supusă controlului de constituționalitate, însă discuțiile aprinse nu au condus la o hotărâre. CCR a stabilit un nou termen pentru duminică, 28 decembrie, la ora 13.00. Anunțul instituției a fost scurt și clar:

„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – 28 decembrie ora 13,00”, a precizat Curtea.

Ședința a început la ora 10.00 și a inclus o oră dedicată altor acte normative, însă cele mai ample discuții au vizat modificările aduse pensiilor magistraților. Dezbaterile au început efectiv la ora 11.00 și s-au încheiat în jurul orei 15.50, incluzând o pauză de o oră.

Data la care CCR a fixat pronunțarea coincide cu termenul-limită de o lună la care România trebuia să finalizeze reformele cerute pentru a accesa 231 de milioane de euro din PNRR.

Crăciun cu Ramon, filmul care face furori în această lună, îți poate aduce și premii. Iată cum!

Zodiile pentru care viața ia o turnură neașteptată după jumătatea lunii decembrie. Apar schimbări importante pentru mulți nativi

Argumentele ICCJ în sesizarea trimisă Curții Constituționale

Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a atacat legea printr-o sesizare amplă, în care susține că prevederile noului act normativ îi afectează pe magistrați în mod discriminatoriu față de alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu.

Instanța supremă argumentează că legea:

„Discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
Încalcă brutal independenţa justiţiei;
Elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi;
Încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa CJUE şi CEDO;
Încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale;
Utilizează termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept”.

Totodată, ICCJ afirmă că urgența invocată de Guvern nu ar fi fundamentată:

„Invocarea condiţionalităţilor Jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context şi este neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană, obiectul nefiind stabilirea modalităţilor de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială privind supraimpozitarea.

Invocarea condiţiilor economice care necesită intervenţia nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori şi care justifică urgenţa invocată”.

Prevederile legii asumate de Guvernul Bolojan

Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe acest proiect pentru a doua oară, în 2 decembrie. Legea păstrează o modificare majoră față de versiunea respinsă anterior de CCR: prelungirea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani.

În forma actuală, legea prevede:

• pensie de 70% din ultimul salariu net;
• creșterea treptată a vârstei de pensionare, cu un an în fiecare an, până la atingerea pragului de 65 de ani în 2042;
• stabilirea bazei de calcul la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar plafonată la maximum 70% din ultima indemnizație netă;
• posibilitatea pensionării anticipate cu 35 de ani vechime, dar cu penalizare de 2% pe an până la vârsta standard de pensionare.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților este echivalentă cu 80% din ultimul salariu brut.

CSM acordă aviz negativ și reclamă presiuni asupra magistraților

Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ pe proiect, criticând modul în care dezbaterea publică a fost influențată. Președinta CSM, Elena Costache, a afirmat că magistrații au fost supuși unui climat ostil:

„Au ajuns să influențeze într-o asemenea manieră opinia publică încât am devenit o adevărată țintă a unei campanii de ură, de denigrare, de dezinformare, în care toate reacțiile noastre firești într-o astfel de luptă au fost prezentate într-o manieră neconformă realității”.

Ea a subliniat că instituția s-a confruntat cu presiuni majore în ultimele șase luni și a respins ideea că magistrații urmăresc privilegii:

„Nu am alergat după privilegii pentru că nu avem astfel de privilegii. (…) Puterea noastră este cea dată de constituție și dacă am făcut ceva în toată această perioadă nu a fost decât să luptăm pentru apărarea independenței (…)”.

Contextul larg: investigația Recorder ridică întrebări despre sistemul judiciar

Amânarea CCR survine imediat după difuzarea unei investigații Recorder, care analizează problemele sistemului judiciar, fenomenul prescrierilor și influența anumitor magistrați apropiați de zona politică. Documentarul include interviuri cu procurorul militar Liviu Lascu, cu fostul șef al DNA, Crin Bologa, precum și cu doi magistrați care au vorbit sub anonimat.

Investigația prezintă mai multe cauze în care inculpați influenți, precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu, au beneficiat de procese care s-au prelungit până la prescriere, inclusiv prin schimbarea completurilor în momente-cheie.