Cazuri în care nu primești nimic din moștenire – ce prevede legea

Moștenirea este adesea percepută ca un drept firesc, însă realitatea juridică este mult mai complexă. În România, nu orice rudă sau persoană apropiată are garantat dreptul de a moșteni bunurile lăsate în urma unui decedat. Codul Civil prevede situații clare în care o persoană poate fi exclusă legal de la moștenire, fie prin voința exprimată a defunctului, fie ca urmare a comportamentului necorespunzător al moștenitorului.

Situații care duc la excluderea de la moștenire

1. Indignitatea succesorală – când comportamentul te exclude

Una dintre cele mai severe sancțiuni este indignitatea succesorală, prevăzută de art. 958–961 din Codul Civil. Aceasta intervine atunci când o persoană a comis fapte grave împotriva celui care lasă moștenirea (de cuius) sau împotriva altor moștenitori. Mai exact, nu are dreptul să moștenească:

• Cel care a omorât sau a încercat să omoare pe defunct
• Cel care a împiedicat cu rea-credință redactarea, modificarea ori revocarea testamentului
• Cel care a făcut acuze penale nefondate sau alte fapte deosebit de grave împotriva defunctului

Indignitatea operează automat în cazurile expres prevăzute de lege, dar poate fi și declarată de instanță, la cererea altor moștenitori sau a notarului sesizat.

2. Renunțarea voluntară la moștenire

O altă situație frecventă este renunțarea la moștenire, act prin care o persoană cu vocație succesorală refuză bunurile și datoriile lăsate de defunct. Conform art. 1104 din Codul Civil, renunțarea se face printr-o declarație expresă dată în fața notarului public și are caracter definitiv. De multe ori, moștenitorii aleg această variantă atunci când masa succesorală este formată, în mare parte, din datorii.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

3. Excluderea prin testament

Testatorul (cel care lasă moștenirea) are dreptul să își exprime voința printr-un testament autentic, olograf sau mistic. Prin intermediul acestuia, poate exclude un moștenitor legal (cu excepția rezervatarilor) și să lase bunurile altor persoane. Totuși, moștenitorii rezervatari (copiii, părinții și soțul supraviețuitor) au un drept minim garantat, numit „rezervă succesorală”. Dacă testamentul le lezează acest drept, aceștia pot ataca actul în instanță.

4. Lipsa calității de moștenitor

În lipsa unui testament, moștenirea se face potrivit regulilor succesiunii legale. Dacă o persoană nu se încadrează în ordinele de moștenitori stabilite prin lege, nu are dreptul la nicio parte din avere. Ordinea este următoarea: descendenți (copii, nepoți), ascendenți privilegiați (părinți), colaterali privilegiați (frați, surori), ascendenți ordinari și colaterali ordinari.

5. Termenul de acceptare a moștenirii a expirat

Legea prevede un termen de un an de la data decesului pentru acceptarea moștenirii. Dacă această perioadă este depășită, iar persoana nu a întreprins niciun demers (acceptare expresă sau tacită), se consideră că a renunțat tacit, pierzând astfel dreptul la bunurile succesorale.

Deși moștenirea este un drept legal, nu este garantată în toate situațiile. Comportamentul față de defunct, lipsa unei acțiuni în termenul legal sau exprimarea clară a voinței defunctului pot duce la pierderea acestui drept. Pentru a evita surprizele neplăcute, este recomandat ca toți cei implicați într-o succesiune să consulte un avocat sau un notar public, care poate oferi clarificări și soluții legale personalizate.