05 dec. 2025 | 15:50

Câți bani ai voie să transferi într-o zi fără să fii raportat automat de bancă la ANAF. Praguri valabile în 2025

Legislație
Share
Câți bani ai voie să transferi într-o zi fără să fii raportat automat de bancă la ANAF. Praguri valabile în 2025
FOTO: colaj Playtech.ro

Mulți români se întreabă dacă există un prag fix zilnic, atunci când vine vorba despre transferuri bancare, peste care banca te raportează automat la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Deși nu există un „buton” care să trimită automat orice transfer peste o anumitp sumă la ANAF, anumite operațiuni financiare pot declanșa controale sau rapoarte către autorități, dar mecanismele sunt diferite și reglementate de mai multe legi.

Ce raportează banca

Băncile și alte entități financiare sunt obligate, prin legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor, să monitorizeze tranzacțiile și să transmită rapoarte de tranzacții suspecte către Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (UIF/ONPCSB) atunci când există indicii că o operațiune are legătură cu infracțiuni financiare. Aceste rapoarte nu sunt trimise automat la ANAF în baza unui simplu prag valoric, ele se fac pe criterii de suspiciune (origine neclară a sumelor, fragmentare intenționată, tranzacții către jurisdicţii offshore etc.).

UIF poate, în baza analizelor, să coopereze cu ANAF, Parchet sau alte instituții în anchete fiscale sau penale, astfel încât o operațiune semnalată ca suspectă se poate transforma ulterior într-o verificare fiscală. Prin urmare, chiar dacă nu te „raportează” direct banca la ANAF doar din cauza sumei, anumite tipare tranzacționale pot atrage atenția autorităților.

Legislația fiscală stabilește plafoane stricte pentru plăți și încasări în numerar, care se aplică în funcție de tipul părților implicate (persoană fizică, persoană juridică, magazine cash & carry etc.). În 2025, limitele pentru operațiunile cash sunt clarificate astfel: de exemplu, plăți/încasări între persoane fizice pot avea praguri mult mai mari decât cele între firme, iar tranzacțiile dintre persoane juridice sunt limitate la sume mult mai mici pe zi.

În practică, pentru multe operațiuni între persoană fizică și persoană juridică plafoanele uzuale sunt 5.000–10.000 lei/zi, în funcție de tipul tranzacției. Depășirea acestor plafoane atrage sancțiuni, nu neapărat o raportare automată către ANAF, dar poate genera verificări.

Ce înseamnă transfer suspect și ce poți face

Băncile urmăresc indicii precum:

  • fragmentarea repetată a transferurilor (smurfing) pentru a evita plafoanele;
  • fluxuri fără o justificare economică clară;
  • tranzacții către/între conturi din jurisdicții cu risc.

Dacă faci transferuri mari, păstrează documentele care explică proveniența banilor (contract, facturi, dovada vânzării unui bun etc.). În cazul unei solicitări din partea băncii, prezentarea acestor dovezi reduce riscul ca tranzacția să fie considerată suspectă.

Alte raportări automate către ANAF

Există și schimburi de date care nu au legătură directă cu sumele transferate: de exemplu, instituțiile financiare raportează către ANAF anumite situații procedurale (ex.: popriri, anumite tipuri de date despre conturi sau deschideri/închideri de cont, în baza unor reglementări separate). Aceste fluxuri sunt parte din proiectele de modernizare și schimb de date între instituții, nu un semnal automat pentru orice transfer mai mare.