Câte radare sunt pe străzile din România, de fapt. Care este marja de eroare a aparatelor, cum te trezești cu amenda acasă

Viteza rămâne una dintre cele mai frecvente cauze ale accidentelor rutiere din România, iar Poliția Rutieră și-a extins semnificativ arsenalul tehnic pentru a sancționa șoferii grăbiți. În 2025, au fost introduse pe scară largă radarele pe trepied, capabile să surprindă mașinile de la distanțe impresionante și să transmită direct amenzile către șoferii vitezomani.

Conform datelor obținute de ProMotor de la IGPR, aceste radare sunt distribuite în toate județele și deja au înregistrat peste 15.000 de contravenții doar în primele luni de la punerea în funcțiune. Spre deosebire de radarele clasice, cele noi au o precizie mai mare și sunt dificil de sesizat de către șoferi, ceea ce le face extrem de eficiente.

Care sunt limitele de viteză și cum se aplică sancțiunile

Codul Rutier 2025 stabilește limite clare de viteză în funcție de categoria drumului: 50 km/h în localitate, 90 km/h pe drumurile naționale și județene, 100 km/h pe drumurile europene, 120 km/h pe drumurile expres și 130 km/h pe autostradă. Pentru șoferii începători, limita este redusă cu 20 km/h față de valorile standard.

Există și reguli speciale pentru camioane, autobuze sau vehicule care tractează remorci. De exemplu, pe autostrăzi, camioanele nu pot depăși 110 km/h, iar cei care tractează remorci trebuie să circule cu 10 km/h mai încet decât limita legală a categoriei din care face parte vehiculul.

Horoscop zilnic 15 decembrie 2025. Zodia care are parte de mari schimbări

Horoscop zilnic 14 decembrie 2025. Zodia care trebuie să ia o decizie grea astăzi

Sancțiunile sunt graduale și pornesc de la depășiri de 10 km/h peste limita legală. Cea mai mică amendă pentru viteză este de 405 lei, iar cea mai mare ajunge la 4.050 lei, cu suspendarea permisului de conducere pentru depășiri de peste 50 km/h.

Marja de eroare a radarelor și ce poți contesta

Un aspect mai puțin cunoscut este că radarele nu sunt perfecte și au o marjă de eroare recunoscută oficial. Pentru aparatele staționare, eroarea maximă tolerată este de ±3 km/h până la 100 km/h și ±3% din valoarea măsurată pentru viteze mai mari. În cazul radarelor aflate în mișcare, eroarea crește la ±4 km/h pentru viteze sub 100 km/h și ±4% pentru cele peste această limită.

Astfel, un șofer surprins cu 99 km/h pe un drum cu limită de 90 km/h ar putea circula în realitate cu o viteză între 96 și 102 km/h. De aceea, unii șoferi aleg să conteste amenda în instanță, solicitând o expertiză care să verifice dacă radarul a funcționat corect și era calibrat conform normelor metrologice.

Totuși, Poliția Rutieră subliniază că radarele sunt verificate periodic, iar erorile sunt extrem de rare. Mai mult, șoferii care circulă cu până la 9 km/h peste limita admisă nu primesc sancțiuni, ceea ce oferă o zonă-tampon care compensează eventualele diferențe de măsurare.

Cum ajunge amenda acasă

Sistemul actual permite ca sancțiunile să fie emise automat. După ce radarul înregistrează depășirea de viteză, datele sunt procesate și procesul-verbal ajunge prin poștă la proprietarul vehiculului. Acesta are obligația legală să declare cine se afla la volan la momentul respectiv. Dacă nu o face, amenda se aplică direct pe numele proprietarului mașinii.

Această procedură simplificată elimină posibilitatea ca șoferii să evite sancțiunea pe motiv că nu au fost opriți în trafic. Practic, radarele pe trepied transformă drumurile din România într-un sistem permanent de monitorizare a vitezei, iar șansele de a scăpa nepedepsit sunt aproape inexistente, conform ProMotor.