Cât de periculoase sunt pesticidele ilegale, al căror comerț a explodat în Europa. Fermierii încearcă reducerea costurilor în detrimentul sănătății

Comerțul cu pesticide ilegale a luat amploare în Europa, pe fondul presiunilor economice tot mai mari asupra fermierilor. În dorința de a-și reduce cheltuielile, tot mai mulți agricultori apelează la produse interzise sau contrafăcute, cu efecte greu de estimat asupra sănătății și mediului. Fenomenul este în creștere accelerată, iar cifrele prezentate de autoritățile europene și de organizațiile internaționale confirmă amploarea unei probleme ascunse sub stratul fertil al culturilor intensive.

În Grecia, dar și în alte state din sudul și vestul Europei, utilizarea pesticidelor neautorizate a devenit o practică comună. Fermierii vorbesc deschis despre faptul că produsele ilegale sunt mai ieftine și mai eficiente – însă acest „avantaj” vine la pachet cu riscuri semnificative. Multe dintre aceste substanțe conțin compuși interziși în Uniunea Europeană din cauza toxicității ridicate pentru om și natură.

Dimensiunile reale ale fenomenului și cine are de pierdut

Potrivit ultimelor date furnizate de Europol, în 2022 au fost confiscate peste 2.000 de tone de pesticide ilegale în Europa – de patru ori mai mult decât în 2019. Iar aceste capturi reprezintă doar vârful aisbergului. Autoritățile estimează că, la nivelul Uniunii Europene, cel puțin 14% din pesticidele utilizate sunt ilegale. În unele regiuni din Grecia, acest procent urcă până la 25%.

Fenomenul nu este doar o problemă economică sau juridică, ci una profund socială și sanitară. Fermierii care aplică aceste substanțe devin primii expuși la pericole. În mai multe zone agricole, medicii au observat o creștere a bolilor respiratorii, cel mai probabil legate de manipularea pesticidelor fără echipamente adecvate. Iar consumatorii, deși teoretic protejați de standardele europene, pot ajunge să cumpere produse contaminate – roșii, cireșe sau struguri – în care au fost identificate reziduuri de substanțe toxice interzise.

În spatele cifrelor stă o realitate economică dură: un litru de insecticid legal poate costa până la 380 de euro, în timp ce variantele ilegale se vând cu sume între 200 și 300 de euro, direct „la negru”, fără factură, în numerar. Fermierii își asumă riscul, aplică tratamentele noaptea și ascund ambalajele, pentru a evita controalele. Pentru unii, este singura variantă de a-și menține culturile în viață.

Răspunsul autorităților și dilema morală a fermierului modern

Oficialii din Grecia și din alte state afectate recunosc gravitatea situației. Ministrul grec al Agriculturii a declarat că lupta împotriva produselor ilegale este o prioritate, dar admite că presiunile climatice și economice pun fermierii într-o poziție imposibilă. Dincolo de cuvintele frumoase, însă, rămâne întrebarea: cine plătește prețul real pentru o agricultură ieftină?

Uniunea Europeană promovează tranziția verde și vrea să reducă utilizarea pesticidelor, însă acest ideal riscă să se lovească de realitatea dură din teren. În lipsa unor alternative viabile și a unui sprijin concret pentru micii agricultori, mulți sunt tentați să recurgă la substanțe neconforme, mai ales în regiunile afectate de crize financiare sau secetă.

Fermierii se simt prinși între nevoia de a supraviețui economic și riscurile morale și legale ale deciziilor lor. „Toate pesticidele au consecințe. Aveam o mască, dar anul acesta nu am mai purtat-o”, mărturisește unul dintre ei, lăsând să se întrevadă fragilitatea unei economii agricole bazate pe compromisuri.