Cât de periculoase sunt ecranele generoase din mașinile moderne. Un touchscreen nu te face mai eficient, ci mai distras

De peste un deceniu, cabina minimală cu ecran uriaș a devenit modelul pe care mulți producători auto l-au urmat. Ideea părea simplă: centralizezi totul într-un display, de la climă la multimedia și navigație, iar experiența devine curată și modernă. Realitatea din trafic arată altceva. Un touchscreen nu îți oferă feedback tactil, te obligă să cauți funcții prin sub-meniuri și îți fură privirea exact când ai mai mare nevoie de ea. Iar la 110 km/h, fiecare secundă de neatenție înseamnă zeci de metri parcurși în orb.

Pe lângă frustrare, există un cost măsurabil în siguranță. Teste comparative și cercetări independente indică aceeași concluzie: chiar și sarcinile banale de pe ecran te scot prea mult timp din fluxul condusului. Tendința începe să se corecteze, atât prin presiunea organizațiilor de siguranță, cât și prin feedbackul șoferilor care cer butoane reale pentru funcțiile vitale.

De ce ecranele mari te încetinesc, nu te ajută

Cu butoane și rotițe, înveți unde este fiecare control și îl activezi fără să te uiți. Un ecran neted nu îți spune nimic prin atingere, te forțează să confirmi vizual și să navighezi prin liste. Așa apar „priviri lungi” în jos, urmate de corecții târzii în mers.

Studiul suedez Vi Bilägare din 2022 a cronometrat cât durează operațiuni uzuale (schimbarea postului de radio, ajustarea temperaturii) la 110 km/h. În mașina veche, cu butoane dedicate, șoferii au terminat în circa 10 secunde, adică aproximativ 300 de metri. În cel mai slab model modern testat, aceleași sarcini au durat 45 de secunde, adică 1,4 kilometri fără atenție suficientă. Chiar și în cele mai reușite implementări cu ecran, timpii au rămas vizibil mai mari decât la comenzile fizice.

Mai recent, cercetători de la SINTEF au urmărit mișcarea ochilor în timp ce șoferii îndeplineau sarcini pe touchscreen. Chiar și o simplă ajustare a temperaturii a însemnat în medie 3,5 secunde de privire în afara drumului, iar căutarea unui post de radio a urcat spre 11 secunde. Introducerea unei adrese noi în navigație a împins neatenția spre 16 secunde. Analize anterioare ale Transport Research Laboratory au găsit și ele că interacțiunea cu ecranele degradează timpii de reacție mai mult decât condusul peste limita legală de alcool. Cumulat, datele arată un risc sistemic, nu doar un inconfort trecător.

Ce se schimbă în industrie și de ce contează pentru tine

Organismele de evaluare încep să pună frână excesului de touch. Începând din 2026, Euro NCAP condiționează scorul maxim de siguranță de prezența unor comenzi fizice pentru funcții esențiale precum semnalizarea sau ștergătoarele. Chiar dacă nu e vorba de o lege, constructorii țintesc constant cele cinci stele, așa că regândesc interioarele.

Tendința se vede deja: mărci mari readuc butoane pentru climă, scurtături dedicate și rotițe pentru volum. Motivul nu este doar siguranța, ci și uzabilitatea. Mulți șoferi preferă interacțiuni rapide, previzibile, fără să „vâneze” pictograme în meniuri. În paralel, producătorii împing controlul vocal. Acesta poate reduce privirile în jos, dar introduce alte capcane: recunoaștere imperfectă, prompturi lungi și erori care te obligă să reiei comanda. Ca șofer, câștigi când funcțiile critice au comenzi dedicate, iar restul pot fi făcute cu vocea sau în pauză, nu în mers.

Ce poți face chiar tu pentru a rămâne atent la drum

Înainte să pleci, setează climatizarea, destinația din navigație și profilul audio. Evită să editezi rutele în mers; dacă trebuie, oprește într-un loc sigur. Mapează butoanele de pe volan pentru acțiunile pe care le folosești des: volum, track next, apeluri, comutare surse. E mai rapid și îți menține privirea pe carosabil.

În meniurile mașinii, activează scurtături pe bară sau pe ecranul principal pentru cele două-trei funcții critice pe care le accesezi frecvent, ca dezaburirea sau direcția fluxului de aer. Dacă sistemul permite widgeturi sau „favorite”, profită de ele ca să reduci numărul de atingeri. Fă-ți un obicei din a curăța ecranul de pictograme inutile, la fel cum îți organizezi ecranul telefonului.

Dacă folosești Android Auto sau Apple CarPlay, limitează numărul de aplicații vizibile și păstrează-le doar pe cele de navigație și audio pe care le folosești cu adevărat. Învață comenzile vocale scurte care funcționează bine în mașina ta, de tipul „navighează către acasă” sau „apelează ultimul contact”. Nu te baza pe ele pentru operațiuni complexe care necesită confirmări multiple.

La achiziție sau închiriere, verifică două lucruri: existența unor comenzi fizice pentru climă, dezaburire și ștergătoare, plus prezența unor butoane programabile pe volan. O tură de probă în care îți cronometrezi propriile gesturi între semafor și centură îți arată rapid dacă interfața te ajută sau te obosește. Când ai de ales, preferă un layout simplu, cu hierarhie clară și fonturi lizibile, în locul unei cascade de sub-meniuri lucioase.

În cele din urmă, ideea de „mașină-tabletă” arată bine în fotografii, dar condusul rămâne o activitate cu atenție limitată. Când îți construiești rutina în jurul comenzilor tactile potrivite și reduci interacțiunile inutile în mers, scazi riscul real, nu doar enervarea. Un buton bine plasat valorează mai mult decât o animație reușită dacă îți câștigă o secundă de atenție în plus acolo unde contează.