Cât de periculoase sunt alimentele ultraprocesate, de fapt: ce spune știința despre impactul lor real asupra sănătății

De mai bine de un deceniu, conceptul de „alimente ultraprocesate” (UPF) a devenit un subiect central în nutriție și sănătate publică. Pornind de la cercetările brazilianului Carlos Monteiro, termenul desemnează produsele alimentare supuse unor multiple procese industriale, care le transformă până în punctul în care nu mai pot fi recunoscute în forma lor inițială. Printre acestea se numără chipsurile, sucurile îndulcite, pizza congelată sau cerealele de mic dejun bogate în zahăr.

Numeroase studii au arătat o legătură între consumul ridicat de astfel de produse și probleme grave de sănătate, de la obezitate și diabet de tip 2 până la boli cardiovasculare și depresie. Totuși, nu toți specialiștii sunt convinși că gruparea alimentelor sub eticheta de „ultraprocesate” este cea mai utilă abordare.

De la Brazilia la politica globală de sănătate

Conceptul de UPF a apărut în 2009, când Carlos Monteiro a publicat o lucrare care argumenta că problema alimentației moderne nu se rezumă la grăsimi, zahăr sau sare, ci la gradul de procesare al alimentelor. Descoperirea sa a venit după ce observase un paradox: brazilienii cumpărau mai puține ingrediente brute, precum zahăr și sare, dar cazurile de obezitate și diabet creșteau. Explicația era că aceste ingrediente erau consumate în alte forme, prin produse gata preparate.

Teoria a prins rapid. Guvernul Braziliei a inclus încă din 2014 recomandarea de a evita UPF-urile în ghidurile sale nutriționale. Ulterior, și Franța, Belgia sau Israel au introdus avertismente similare. În Statele Unite, oficiali de rang înalt au descris aceste produse ca fiind „otrăvuri” pentru populație, iar în 2025 guvernul federal a anunțat o agendă de cercetare dedicată impactului alimentelor ultraprocesate.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Pe de altă parte, scepticii avertizează că eticheta este prea vagă. Sub aceeași categorie sunt incluse iaurturile din supermarket, pâinea integrală, dar și gogoșile sau chipsurile. Această generalizare ar putea să inducă în eroare și să facă recomandările nutriționale mai greu de aplicat.

Ce arată studiile despre efectele consumului de UPF

Consumul de alimente ultraprocesate a crescut masiv din anii 1950, mai întâi în țările bogate și apoi la nivel global. În prezent, ele reprezintă aproape 60% din caloriile zilnice în SUA și Marea Britanie, în timp ce în România procentul este mult mai mic, de aproximativ 15%.

Studiile epidemiologice au asociat dietele bogate în UPF cu un risc crescut de obezitate, boli metabolice și chiar tulburări psihice. De exemplu, o analiză pe termen lung a peste 110.000 de americani a arătat că persoanele cu un consum ridicat de UPF au avut un risc cu 4% mai mare de deces din orice cauză, comparativ cu cei care au mâncat mai puține astfel de produse.

Totuși, atunci când calitatea generală a dietei a fost luată în considerare, legătura a devenit mai slabă, arată Nature în studiul citat. Cu alte cuvinte, persoanele care consumau multe UPF dar mâncau și multe legume, nuci și alimente sănătoase aveau riscuri mult mai mici. Aceasta sugerează că problema nu stă doar în gradul de procesare, ci și în valoarea nutrițională a întregii diete.

Un alt studiu celebru, realizat la National Institutes of Health din SUA, a arătat că participanții au mâncat cu 500 de calorii în plus pe zi și au luat în greutate atunci când li s-a oferit o dietă bogată în UPF, comparativ cu una bazată pe alimente minim procesate. Explicația ar fi că alimentele ultraprocesate sunt mai „hiperpalatabile”, dense energetic și mai ușor de consumat rapid, ceea ce duce la supraalimentare.

Deși există suficiente dovezi că dietele dominate de UPF pot fi nocive, știința nu a reușit încă să explice complet mecanismele. Unele cercetări sugerează că textura alimentelor și viteza cu care sunt consumate influențează cantitatea de calorii ingerată mai mult decât gradul de procesare în sine. De pildă, alimentele mai dure, care necesită mestecare îndelungată, sunt consumate mai încet și în cantități mai mici, indiferent dacă sunt procesate sau nu.

Pentru oamenii obișnuiți, mesajul este mai puțin despre demonizarea tuturor produselor ultraprocesate și mai mult despre echilibru. Un iaurt cumpărat din magazin sau o pâine integrală ambalată nu au același impact asupra sănătății ca sucurile îndulcite sau batoanele pline de zahăr. Diferența o fac densitatea calorică, nivelul de zahăr, sare și grăsimi saturate, dar și cât de variată și bogată este dieta în fructe, legume, fibre și proteine de calitate.

Cercetările în domeniu continuă, iar discuția despre UPF rămâne una dintre cele mai fierbinți în nutriția modernă. Până la rezultate mai clare, recomandările specialiștilor converg spre un principiu simplu: redu pe cât posibil produsele ultraprocesate bogate în zahăr și grăsimi nesănătoase și bazează-ți alimentația pe preparate cât mai apropiate de forma lor naturală.