Cât de înalt poți ridica gardul față de vecin. Ce spune legea și ce amenzi riști

Gardul ce separă două proprietăți este adesea sursă de dispute între vecini. În România, legislaţia actuală oferă repere clare privind înălţimea legală, cine plăteşte, cine răspunde dacă gardul se deteriorează, dar şi ce sancţiuni pot fi aplicate dacă nu respecţi regulile.

Ce prevede Codul Civil despre gardurile între vecini

Conform Articolului 662 din Noul Cod Civil (Legea 287/2009), oricare dintre vecini poate obliga proprietarul terenului învecinat să contribuie la construirea unei despărţituri comune (gard, zid, şanţ). În lipsa unor dispoziţii locale de urbanism sau obiceiului locului, legea stabileşte că o despărţitură comună (gard, zid) nu poate depăşi 2 metri înălţime, inclusiv “coama zidului”.

Articolul 660 prevede că gardul/despărţitura dintre două fonduri este prezumat proprietate comună a vecinilor, dacă nu există titlu sau evidenţe care să spună altfel.

În ceea ce privește cheltuielile de întreţinere şi reparaţie, coproprietarii sunt obligaţi să suporte costurile proporţional cu cota lor de proprietate. Dacă unul dintre vecini renunţă la dreptul său de proprietate asupra despărţiturii, poate fi exonerat de obligaţia respectivă, dar numai în condiţiile legii.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Distanţele minime şi alte reguli conexe

Dacă plantaţi pomi sau gard viu lângă hotar, legea prevede diferenţe: pomii trebuie plantaţi la cel puţin 2 metri faţă de linia de hotar, dacă nu există un regulament local care să prevadă altfel. Orice lucrare, construcţie sau instalaţie trebuie să respecte distanţa minimă faţă de linia de hotar de 60 cm, dacă nu există dispoziţii locale contrare.

Dacă gardul nu depăşeşte 2 metri şi respectă reglementările locale (PUZ/Plan Urbanistic Zonal / Regulamente de urbanism local), strict pe linia hotarului, este posibil să nu fie nevoie de autorizaţie specială.

În cazul în care doreşti să ridici un gard mai înalt de 2 metri, dacă amplasamentul afectează vizibil vecinii sau domeniul public sau dacă regulamentul local cere autorizaţie pentru împrejmuire, este necesar să obţii autorizaţia de construire de la Primărie și să respecţi toate regulile de urbanism.

Ce amenzi sau sancţiuni riști dacă nu respecți legea

Legislaţia, dar mai ales regulamentele locale, prevăd sancţiuni pentru:

• construire de gard neautorizat dacă autorizaţia este necesară;
• încălcarea înălţimii maxime permise (peste 2 metri fără derogare) sau lipsa acordului vecinului acolo unde acesta e necesar;
• nerespectarea distanţelor de plantare sau amplasare;

Amenzile pot fi stabilite în regulamentele locale de contravenţii, de obicei aplicate de poliţia locală sau autoritatea de urbanism. De exemplu, în unele zone se vorbeşte de amenzi de ordinul câtorva mii de lei, pentru garduri care nu respectă regimul de înălţime sau autorizaţia.

De asemenea, vecinul prejudiciat poate solicita în instanță fie demolarea parţială sau totală a gardului ilegal, fie reducerea înălțimii, precum și despăgubiri dacă există prejudicii (umbrire, pierdere de lumină, consecințe estetice etc.).

Sfaturi practice pentru a evita problemele

• Verifică regulamentul de urbanism local – Primăria zonei, PUZ sau PUG pot avea prevederi specifice (înălţime, materiale, aspect).
• Obţine acord scris de la vecini dacă gardul urmează să fie ridicat pe linia hotarului sau dacă depăşeşte 2 metri.
• Fă proiect sau schiţă și plan cadastral (în cazul liniei de hotar) pentru a nu construi pe teren greşit (evită litigii de proprietate).
• Păstrează documente justificative: facturi, oferte, autorizaţii, acorduri – utile în cazul unor dispute.