Cât a plătit o româncă pe un pahar de apă la un restaurant. ”Este un fel de joc de noroc, ca să nu spun ruletă rusească”
Într-o zi obișnuită de vară, cu termometrele arătând peste 30 de grade, o jurnalistă româncă a pornit într-un experiment aparent simplu: să vadă cât costă o sticlă cu apă plată în restaurantele din București. Ce a descoperit, însă, a transformat această misiune într-un adevărat joc de noroc al consumatorului.
Apa are un preț de lux la restaurante și terase
Într-un articol publicat de PressOne, jurnalista descrie detaliat experiența sa, care reflectă nu doar prețurile practicate în HoReCa, ci și lipsa unui standard în ceea ce pare a fi cel mai simplu produs: apa.
„E ora prânzului. Afară sunt 30 de grade. După ce alerg jumătate de zi prin București ca un pui rătăcit ba după loc de parcare, ba să nu întârzii la diferite întâlniri, mă așez la o terasă în Centrul Vechi. Cer o apă. Plată sau minerală?, sunt întrebată. Plată, răspund. Mare sau mică?, continuă discuția. Mică, răspund încă o dată. Sunt lăsată să răsfoiesc meniul ca să decid ce mănânc. Doar că, în loc să decid ce aș mânca, nu pot să îmi iau ochii de la prețul sticlei de 330 ml: 11 lei”, își începe relatarea.
În decurs de trei săptămâni, jurnalista a vizitat nouă localuri din București și două din afara capitalei. A descoperit că, în ciuda faptului că vorbim de un produs banal, prețul său variază dramatic. De la 10 lei pentru 330 ml de apă, până la 29 de lei pentru o sticlă de 750 ml – prețurile sunt influențate atât de zona unde se află localul, cât și de brandul apei.
„Este un fel de joc de noroc”
Pe Lipscani, de exemplu, un litru de apă îmbuteliată poate ajunge și la 40 de lei. La Ave Forchetta, un restaurant cochet situat între Cișmigiu și Calea Victoriei, o sticlă de Dorna de 330 ml a costat 14 lei – același preț ca o Aqua Panna de 250 ml. La restaurantele din zonele „high class”, cum ar fi cele din Pipera, singurele opțiuni disponibile erau San Pellegrino sau Aqua Panna, la 22 lei pentru 500 ml și 29 lei pentru 750 ml.
„După primele trei vizite, când mă așezam la vreo masă, aproape că aveam emoții: cât o costa apa aici? Ce preț îmi rezervă meniul de azi?”, povestește ea.
Ritualul era mereu același: „Vă rog, îmi aduceți o apă? Vreţi apă plată sau minerală? Mică sau mare?”. Într-un singur loc, ospătarul a întrebat „Vă aduc o apă?” fără să specifice volumul sau brandul – dar și acolo s-a continuat imediat cu rutina. Apa gratuită, neîmbuteliată? Inexistentă.
„Apa în București și în România în general este un fel de joc de noroc, ca să nu spun ruletă rusească și să fiu acuzată de prea multă emfază”, concluzionează ea.
Costul unui litru de apă în restaurante este, în medie, de trei până la patru ori mai mare decât în supermarketuri. Iar în lipsa unor reglementări sau a unei transparențe reale, consumatorul rămâne captiv într-un meniu imprevizibil, unde o banală hidratare poate deveni o cheltuială de lux.