Care sunt șansele să extragi amintiri din creierul unei persoane decedate. Explicația științifică pentru un scenariu SF

Întrebarea dacă amintirile unei persoane decedate pot fi extrase și recreate a captivat imaginația multora, dar este un subiect care se află mai degrabă la granița dintre știință și science-fiction. Deși progresul în neuroștiințe și tehnologia modernă oferă speranțe teoretice, limitele practice și etice fac ca acest scenariu să rămână, cel puțin pentru moment, imposibil. Iată ce spune știința despre acest subiect fascinant.

Cum sunt stocate amintirile în creier?

Amintirile sunt codificate de grupuri de neuroni care lasă o urmă fizică în creier numită engramă. Potrivit dr. Don Arnold, neuroștiințist la University of Southern California, memoria unui eveniment nu este localizată într-un singur punct din creier, ci este dispersată în mai multe regiuni:

• Hippocampusul: Memoriile pe termen scurt și lung sunt inițial formate aici.
• Lobul parietal și cortexul senzorial: Detaliile senzoriale și spațiale ale unei amintiri sunt stocate în aceste zone.

Engramele sunt conectate prin sinapse, adică spațiile dintre neuroni, unde semnalele electrochimice circulă. Atunci când un eveniment este rememorat, este declanșat un lanț de reacții care activează aceste conexiuni. De-a lungul timpului, amintirile se consolidează și se pot muta în alte regiuni ale creierului, complicând și mai mult procesul de localizare și extragere.

De ce este atât de complicat să extragi o amintire?

Problema principală este că amintirile nu funcționează ca niște fișiere digitale care pot fi copiate și reproduse exact. Potrivit dr. Charan Ranganath, directorul programului de Memorie și Plasticitate de la University of California, Davis, memoria umană este reconstructivă, nu reproductivă. Creierul păstrează doar fragmente ale unui eveniment și completează golurile folosind informații deja cunoscute.

Ce pensie încasează Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, și cu ce se ocupă acum

David Popovici și-a cumpărat mașina visurilor lui. „M-am uitat la ea pe internet zi de zi, timp de doi ani”. Cum arată bolidul de 150.000 de euro

De exemplu, cineva poate să își amintească faptul că a mâncat tort de ciocolată la petrecerea de ziua sa de naștere de la vârsta de cinci ani, dar probabil nu își amintește detalii precum lista completă a invitaților sau condițiile meteorologice. Această dinamică face ca recrearea fidelă a unei amintiri să fie extrem de dificilă.

Ce spune tehnologia modernă?

Pentru a extrage o amintire ar fi necesar:

1. Identificarea exactă a engramelor: Știința a reușit să localizeze engrame în creierul șoarecilor, dar creierul uman este mult mai complex.
2. Un model complet al creierului uman: În prezent, un astfel de model nu există.
3. Scanări cerebrale pe durata vieții: Este nevoie de o monitorizare constantă a activității creierului pentru a înțelege cum sunt codificate și actualizate amintirile.

Chiar și cu aceste date, recrearea unei amintiri ar fi mai mult o aproximare decât o copie fidelă. Mai mult, amintirile sunt influențate de emoții, perspective și sensuri personale care evoluează de-a lungul timpului.

Etica și limitele acestui scenariu

Chiar dacă tehnologia ar avansa suficient pentru a permite extragerea amintirilor, există numeroase dileme etice:

• Confidențialitatea: Amintirile sunt profund personale, iar accesul la ele ar ridica întrebări legate de drepturile individului.
• Consimțământul: Este imposibil de obținut consimțământul de la o persoană decedată.
• Utilizarea greșită: În mâinile nepotrivite, această tehnologie ar putea fi folosită în scopuri neetice.

Deși ideea de a extrage amintiri din creierul unei persoane decedate este fascinantă și inspiră multe povești science-fiction, realitatea științifică arată că acest lucru este extrem de complicat. Dincolo de dificultățile tehnice, natura dinamică și subiectivă a memoriei face imposibilă reproducerea fidelă a experiențelor unei vieți. Pentru moment, amintirile rămân unice și legate de persoana care le-a trăit, dispărând odată cu aceasta, conform Live Science.