Care este, de fapt, cel mai vechi oraş din România? Mulţi cred că este Constanţa, dar istoria îi contrazice

În timp ce mulți consideră Constanța drept cel mai vechi oraș din România, istoria arată că adevărata onoare îi revine unei așezări antice mai puțin cunoscute de publicul larg: Histria. Fondată de coloniștii greci din Milet în secolul al VII-lea î.Hr., Histria a fost un centru urban și comercial înfloritor timp de aproape 1.300 de ani, având un rol crucial în evoluția regiunii de la Marea Neagră.

Originea și dezvoltarea orașului

Denumirea Histria provine din numele antic al Dunării – Istros, așa cum o numeau grecii. Orașul a fost întemeiat în jurul anului 657 î.Hr. (după Eusebiu din Cezareea) sau 630 î.Hr. (conform lui Skymnos) și a fost unul dintre cele mai importante centre grecești din Dobrogea. În perioada sa de maximă dezvoltare, Histria era un oraș bine fortificat, cu ziduri de apărare impunătoare, alimentare cu apă prin conducte de peste 20 de kilometri și străzi pavate.

Ca orice așezare greacă de prestigiu, Histria era împărțită în două părți distincte: acropola și așezarea civilă. Această structură a fost menținută până în secolul al VII-lea d.Hr., când orașul a fost abandonat în urma invaziilor avaro-slave și a colmatării golfului care îi asigura accesul la mare. Astăzi, în locul vechiului port se află complexul lagunar Razim-Sinoe.

Rolul istoric și conflictele majore

Histria nu a fost doar un simplu oraș-port, ci și un actor important în evenimentele istorice ale regiunii. A participat activ la revolta orașelor pontice împotriva regelui macedonean Lisimah și a fost implicată în conflictul dintre Mithridates al VI-lea Eupator și romani. De asemenea, în jurul anului 260 î.Hr., Histria s-a aliat cu Callatis pentru a contracara influența Bizanțului asupra portului Tomis.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Un element deosebit de important din punct de vedere economic și cultural este faptul că la Histria au fost bătute primele monede de pe teritoriul actual al României. Acestea erau din argint și purtau simbolul orașului: un vultur pe un delfin îndreptat spre stânga.

Redescoperirea orașului antic

Histria a fost identificată în 1868 de către arheologul francez Ernest Desjardins, iar primele săpături arheologice au fost realizate în 1914 de Vasile Pârvan. Una dintre cele mai importante descoperiri ale acestuia a fost inscripția „Horothesia”, care atestă limitele teritoriale ale orașului în timpul împăratului Traian.

Cercetările au continuat în deceniile următoare sub coordonarea unor arheologi de renume precum Scarlat Lambrino, Emil Condurachi și Dionisie M. Pippidi. În prezent, lucrările sunt finanțate de Ministerul Culturii și Cultelor, iar investigațiile sunt conduse de Alexandru Suceveanu.

Ce pot vedea turiștii astăzi la Histria?

Ruinele orașului Histria sunt situate pe teritoriul actualei comune Istria, județul Constanța, și reprezintă una dintre cele mai valoroase atracții arheologice din România. Vizitatorii pot explora rămășițele zidului de apărare prevăzut cu turnuri și bastioane, străzile pavate, locuințele antice și numeroasele bazilici creștine datând din secolul al VI-lea d.Hr.

Un punct de interes major este Muzeul de Arheologie „Histria”, care adăpostește basoreliefuri, amfore, altare vechi de peste 2.000 de ani și chiar fragmente din fațada templului „Marelui Zeu”. De asemenea, pot fi admirate ruinele templelor închinate lui Zeus și Afroditei, forumul, piața centrală și o rețea stradală impresionant de bine conservată.

O moștenire valoroasă a României

Deși Constanța rămâne cel mai vechi oraș locuit fără întrerupere de pe teritoriul României, Histria deține titlul de cea mai veche așezare urbană cunoscută de pe teritoriul actual al țării. Cu o istorie fascinantă și un patrimoniu cultural deosebit, cetatea Histria continuă să atragă cercetători și turiști deopotrivă, oferind o fereastră autentică spre trecutul îndepărtat al regiunii.