Când poți pierde dreptul de proprietate asupra unei case sau a unui teren. Cazurile prevăzute de lege
Explozia devastatoare din cartierul bucureștean Rahova a ridicat o problemă juridică extrem de delicată: ce se întâmplă cu dreptul de proprietate atunci când o clădire este complet distrusă? Poate statul reconstrui un bloc și preda noile locuințe proprietarilor inițiali? Din păcate, răspunsul, în forma actuală a legislației, este unul complex, iar legea nu este în favoarea proprietarilor.
Ce se întâmplă cu dreptul de proprietate în cazul demolării
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a explicat joi, după ședința Executivului, că în prezent „nu există un cadru legal prin care statul să poată reconstrui un imobil care, în ipoteza în care va fi demolat, piere cu totul, dispare cu totul”. Cu alte cuvinte, dacă un bloc este distrus în totalitate, odată cu el se stinge și dreptul de proprietate al celor care dețineau apartamente acolo.
Dogioiu a subliniat că „în momentul în care un asemenea imobil piere, implicit dreptul de proprietate piere”, deoarece, din punct de vedere juridic, obiectul dreptului — imobilul — nu mai există. „Folosesc termenul juridic. Așa se numește, pieire. Deci, în acel moment, dreptul de proprietate se stinge, pentru că piere obiectul lui. Nu mai există. Asta este situația”, a explicat ea.
Această explicație juridică, deși poate părea dură, are la bază principiile fundamentale din Codul Civil Român, potrivit cărora proprietatea este un drept real care există atâta timp cât există și bunul asupra căruia se exercită. În cazul în care bunul dispare fizic, dreptul de proprietate se stinge de drept. Situații similare pot apărea și în alte cazuri – cum ar fi prăbușirea unei clădiri, distrugerea prin incendiu total, cutremur sau inundații majore.
Cum ar putea fi despăgubiți proprietarii
În cazul Rahova, autoritățile iau în calcul demolarea completă a blocului afectat, considerat instabil structural după explozie. Dacă acest scenariu se confirmă, statul va trebui să găsească o soluție legală prin care să sprijine locatarii rămași fără case. Dogioiu a precizat că se analizează posibilitatea de despăgubire a proprietarilor, în special a celor care aveau polițe de asigurare obligatorie:
„Ceea ce statul poate să facă şi există o analiză din acest punct de vedere, dacă poate să facă, este să achite costul acestor apartamente, sub formă de despăgubiri, în mod cert pentru cei care au asigurare, şi să acorde nişte ajutoare, pe model Broşteni, pentru cei care au avut poliţa obligatorie de asigurare.”
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a sugerat anterior că Guvernul ar putea reconstrui blocul, iar apartamentele ar fi oferite sub formă de locuințe cu chirie foștilor proprietari. Însă Dogioiu a clarificat că, în absența unui temei juridic clar, statul nu ar avea dreptul „să dea cheile noilor locuinţe” către foștii deținători, pentru că acestea ar deveni, din punct de vedere legal, construcții noi, fără continuitate de proprietate.
„Sunt chestiuni juridice”
Situația de la Rahova devine astfel un caz de referință care scoate la iveală o lacună legislativă serioasă. Statul român nu are, în prezent, o procedură clară pentru reconstrucția de locuințe distruse total și pentru restituirea dreptului de proprietate asupra construcțiilor refăcute de la zero.
„Nenorocirea este că acele case au dispărut şi dispare dreptul de proprietate, adică e posibil să dispară, dacă blocul va fi demolat şi odată cu ele dreptul de proprietate. Sunt chestiuni juridice. Cum vor fi ele duse până la capăt şi care va fi forma finală a acestei ordonanţe pe care a iniţiat-o Ministerul Dezvoltării, rămâne de văzut”, a conchis purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Cazul Rahova ar putea forța, așadar, o modificare legislativă majoră, care să stabilească exact cum poate fi protejat dreptul de proprietate în situațiile excepționale în care imobilele dispar cu totul — nu doar fizic, ci și juridic.