22 dec. 2025 | 09:29

Când dispar mașinile pe benzină și motorină din Europa, de ce sunt îngrijorați constructorii de electrice

AUTO
Când dispar mașinile pe benzină și motorină din Europa, de ce sunt îngrijorați constructorii de electrice
UE relaxează obiectivul pentru mașinile electrice din 2035, iar startup-urile avertizează asupra pierderii competitivității

Uniunea Europeană a transmis un semnal care a stârnit controverse în industria auto și în ecosistemul tehnologiilor verzi: obiectivul ambițios de a elimina complet vânzarea mașinilor cu motoare termice până în 2035 este relaxat. În locul unei tranziții totale către vehicule cu emisii zero, Comisia Europeană propune acum un compromis care permite ca 10% din vânzările de mașini noi să fie hibride sau alte tipuri de vehicule, cu condiția compensării emisiilor prin achiziția de credite de carbon. Decizia, inclusă într-un pachet mai larg dedicat industriei auto europene, a fost justificată prin nevoia de „flexibilitate”, dar a generat reacții puternice, mai ales din partea startup-urilor din zona mobilității electrice.

De ce a ales Uniunea Europeană să îndulcească ținta din 2035

Schimbarea de direcție vine într-un moment delicat pentru industria auto europeană. Producătorii tradiționali se confruntă cu presiuni majore din două direcții: competiția tot mai agresivă a Tesla și avalanșa de vehicule electrice mai ieftine provenite din China. În acest context, marii constructori europeni au cerut timp suplimentar pentru a-și adapta liniile de producție și modelele de business, susținând că tranziția completă către electric până în 2035 este dificil de realizat fără riscuri economice semnificative.

Industria auto reprezintă peste 6% din totalul locurilor de muncă din Uniunea Europeană, iar acest argument a cântărit greu în discuțiile politice. Noul plan al Comisiei încearcă să ofere un echilibru între obiectivele climatice și protejarea competitivității industriei europene, permițând utilizarea hibridelor și a mecanismelor de compensare a emisiilor. Susținătorii acestei abordări spun că flexibilitatea va preveni șocuri economice și va ajuta producătorii să rămână relevanți într-o piață globală extrem de dinamică.

Totuși, această ajustare a fost percepută de mulți actori din sectorul tehnologiilor verzi drept un pas înapoi, care riscă să dilueze claritatea semnalului politic privind direcția pe termen lung a tranziției energetice.

Startup-urile din zona EV văd un risc major pentru viitorul Europei

Pentru startup-urile din domeniul vehiculelor electrice, infrastructurii de încărcare și bateriilor, relaxarea țintei din 2035 ridică semne serioase de întrebare. Investitorii și fondatorii din acest ecosistem susțin că marile transformări industriale au nevoie de obiective clare și ferme, nu de compromisuri care pot întârzia investițiile și inovația.

Craig Douglas, partener într-un fond european de investiții axat pe climă, avertizează că Europa riscă să piardă o industrie strategică, așa cum s-a întâmplat în alte sectoare tehnologice. În opinia sa, China domină deja producția de vehicule electrice, iar lipsa unor politici ferme în Europa va duce la pierderea avantajelor economice asociate acestei tranziții.

Aceeași poziție este împărtășită de numeroși lideri din startup-uri și companii din energie și mobilitate, care au semnat o scrisoare deschisă adresată președintei Comisiei Europene. Mesajul lor a fost clar: renunțarea la obiectivul inițial de emisii zero în 2035 transmite un semnal confuz pieței și descurajează investițiile pe termen lung.

Există și voci din industria auto tradițională care se opun relaxării termenului. Volvo, de exemplu, a transmis public că respectarea angajamentelor pe termen lung este esențială pentru competitivitatea Europei și că ar fi preferat investiții mai mari în infrastructura de încărcare, nu amânarea obiectivelor. Din perspectiva startup-urilor, lipsa presiunii clare asupra pieței va încetini dezvoltarea rețelelor de încărcare, scăderea costurilor și maturizarea tehnologiilor.

Investiții în baterii, dar semnale amestecate pentru piață

Pentru a contrabalansa criticile, Comisia Europeană a inclus în noul pachet auto și inițiativa „Battery Booster”, un program de investiții de 1,8 miliarde de euro destinat dezvoltării unui lanț de producție european pentru baterii. Obiectivul este reducerea dependenței de importuri și consolidarea securității aprovizionării într-un domeniu esențial pentru viitorul mobilității electrice.

Această inițiativă a fost salutată de unele companii, precum producători europeni de celule pentru baterii care încearcă să construiască alternative viabile la furnizorii asiatici. Totuși, pentru mulți observatori, Battery Booster nu este suficient pentru a compensa mesajul transmis prin relaxarea țintei de emisii zero.

Mai mult, producătorii auto tradiționali avertizează că obligația de a cumpăra credite de carbon pentru vehiculele care nu sunt complet electrice ar putea crește prețurile pentru consumatori. Astfel, măsura riscă să afecteze chiar competitivitatea pe care încearcă să o protejeze. În paralel, rămâne neclar dacă Marea Britanie va urma exemplul Uniunii Europene sau va păstra propriul obiectiv de eliminare a motoarelor termice până în 2035, într-un context în care piața britanică este deja invadată de vehicule electrice chinezești mai accesibile.

Dezbaterea scoate la iveală tensiunea fundamentală dintre nevoia de a proteja industriile existente și urgența tranziției către tehnologii curate. Deciziile luate acum vor avea efecte pe termen lung asupra poziției Europei în cursa globală pentru dominația pieței de vehicule electrice, iar compromisurile riscă să transforme un lider potențial într-un urmăritor.