Când devine ilegală filmarea cu camera de bord. Regulile GDPR pe care mulți șoferi le ignoră
Camerele de bord au devenit o prezență obișnuită în mașinile șoferilor, fiind văzute ca un instrument util pentru surprinderea incidentelor din trafic și pentru obținerea de dovezi în caz de accident. Totuși, în timp ce utilitatea lor pare incontestabilă la prima vedere, folosirea acestor dispozitive ridică și probleme legate de protecția datelor, mai ales atunci când imaginile ajung în spațiul public sau sunt folosite în scopuri care depășesc interesul personal.
Clarificările privind folosirea camerelor de bord în scop personal
În România, autoritatea responsabilă cu protecția datelor a explicat că, atunci când o cameră de bord este utilizată exclusiv pentru uz personal, filmările nu intră de regulă sub incidența GDPR. Concret, situațiile care se încadrează în această categorie sunt cele în care șoferul își păstrează imaginile doar pentru a avea dovezi în eventualitatea unor incidente rutiere și nu le folosește în alte contexte. Acest tip de utilizare este considerat similar cu păstrarea unor materiale pentru protecția proprie, fără o intenție de a le difuza sau prelucra în mod sistematic.
Când se consideră că devii „operator de date”
Complicațiile apar în momentul în care imaginile încep să fie folosite în alte scopuri decât cele strict personale. Atunci când filmările surprind persoane, numere de înmatriculare sau alte date prin care cineva poate fi identificat, iar ulterior aceste materiale sunt publicate sau distribuite, intervine reglementarea GDPR. În astfel de cazuri, șoferul poate fi considerat „operator de date”, ceea ce atrage responsabilități legale legate de modul în care sunt prelucrate și difuzate imaginile.
Diferența dintre uz personal și supraveghere continuă
Există o distincție esențială între filmarea incidentală în timpul deplasării și instalarea camerei ca formă de supraveghere continuă. De exemplu, dacă o mașină rămâne parcată cu dispozitivul pornit, orientat spre o fereastră sau spre o intrare de bloc, filmarea nu mai este considerată uz personal. În acest scenariu, camera funcționează ca un sistem de monitorizare, ceea ce intră sub incidența regulilor stricte privind protecția datelor. Tocmai de aceea, imaginile nu pot fi folosite oricum, iar utilizatorul poate fi sancționat.
Când pot fi expediate înregistrările către poliție
Există totuși situații în care transmiterea filmărilor realizate cu camera de bord este permisă. Atunci când sunt raportate incidente de trafic, interesul legitim de a semnala o faptă poate justifica trimiterea imaginilor către poliție, atât timp cât materialele sunt transmise pe canale oficiale. În plus, unele surse arată că filmările pot fi acceptate și pentru sancționarea comportamentului agresiv în trafic, dacă acestea au fost surprinse incidental și îndeplinesc cerințele tehnice necesare. Este esențial însă ca aceste imagini să nu fie folosite în paralel ca material de divertisment online sau distribuite în mod necontrolat.
Riscurile publicării imaginilor în mediul online
Chiar dacă intenția inițială poate fi de a atrage atenția asupra comportamentelor periculoase, publicarea înregistrărilor pe platforme sociale poate transforma rapid o filmare realizată pentru siguranța personală într-o încălcare a protecției datelor. Identificarea unor persoane sau a unor vehicule fără consimțământ poate duce la sancțiuni, iar responsabilitatea legală revine celui care a postat materialul.
Camerele de bord pot fi instrumente extrem de utile, dar doar în condițiile în care sunt folosite în limitele stabilite de legislația privind protecția datelor. Atât timp cât imaginile sunt păstrate pentru uz personal și utilizate doar în cazuri justificate, cum ar fi raportarea unui incident, șoferii se află în legalitate. În schimb, transformarea acestor filmări în materiale publice sau utilizarea lor în scopuri care permit identificarea altor persoane poate duce la încălcări ale GDPR.