Când aurul devine cel mai valoros și se transformă într-un simptom al recesiunii. Ce am învățat din ultimii 25 de ani

Aurul a fost dintotdeauna perceput ca un refugiu sigur în vremuri de incertitudine economică. În ultimele două decenii, aproape fiecare recesiune majoră a fost însoțită de o creștere semnificativă a prețului său. Acest comportament îl transformă într-un barometru sensibil al crizelor economice și într-un activ căutat de investitori atunci când piețele tradiționale par nesigure. Fie că a fost vorba de criza dot-com, recesiunea globală din 2008 sau pandemia din 2020, aurul a confirmat de fiecare dată rolul său de protecție a economiilor.

De la începutul acestui an, prețul aurului a crescut cu peste o treime, atingând în doar câteva săptămâni praguri istorice. La mijlocul lunii august, uncia s-a apreciat cu 11% într-un interval extrem de scurt, trecând de la 3.300 la peste 3.650 de dolari. Această accelerare i-a făcut pe analiștii de pe Wall Street să prognozeze valori și mai ambițioase până la finalul anului, unele mergând chiar până la 5.000 de dolari pe uncie.

Lecțiile recesiunilor din ultimii 25 de ani

Privind retrospectiv, aurul a demonstrat un tipar constant în perioadele de criză. În 2001, în plin colaps al companiilor dot-com, s-a apreciat cu 16%. În timpul crizei financiare globale dintre 2007 și 2009, a înregistrat un salt de 25%, iar în pandemie a repetat aceeași performanță. Media de creștere de aproximativ 15% arată nu doar reziliența metalului prețios, ci și faptul că investitorii se întorc spre el de fiecare dată când încrederea în alte active scade.

România oferă și ea lecții importante. În anii ’90, lipsa educației financiare și hiperinflația i-au făcut pe mulți să evite aurul, orientându-se spre imobiliare sau depozite bancare. Criza din 2008 a schimbat perspectiva, demonstrând că piața imobiliară nu este întotdeauna un adăpost sigur și că aurul rămâne o constantă atunci când economia este zdruncinată de șocuri externe.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Aurul ca investiție accesibilă pentru toată lumea

Un mit persistent este acela că aurul ar fi rezervat exclusiv celor bogați. În realitate, piața a evoluat și oferă astăzi multiple modalități de acces. Lingourile mici, de 1 gram, și fondurile tranzacționate la bursă cu praguri reduse fac posibilă diversificarea chiar și pentru cei care nu dispun de sume mari. Diferența esențială față de bijuterii este că aurul de investiție este scutit de TVA în Uniunea Europeană, în timp ce achizițiile de podoabe implică costuri adiționale.

Specialiștii atrag atenția asupra autenticității: doar monetăriile și rafinăriile pot garanta calitatea metalului prețios. În același timp, investițiile mici și constante în aur pot construi o plasă de siguranță financiară pe termen lung, reducând expunerea la inflație și menținând puterea de cumpărare chiar și în scenarii economice dificile.

Perspective pentru România și stabilitatea portofoliilor

Pe plan local, proiecțiile CFA Institute Romania sugerează o temperare a inflației, însă presiunile asupra puterii de cumpărare vor persista. Leul este așteptat să se deprecieze pe termen mediu și lung, în timp ce masa monetară va continua să crească. În acest context, aurul devine o soluție de echilibru într-un portofoliu diversificat, alături de depozite bancare, titluri de stat, acțiuni și imobiliare.

Pentru oricine dorește stabilitate, cheia stă în diversificare și în economii regulate, chiar și în sume mici. Crizele din ultimele decenii au arătat că aurul nu doar că rezistă, ci oferă randamente semnificative. În fiecare perioadă de incertitudine, el a devenit mai mult decât un activ financiar: a fost un semnal clar al recesiunilor și un mijloc prin care investitorii au reușit să își protejeze viitorul financiar.