București și cele șase sectoare: de la patru culori și opt raioane, cum s-a împărțit Capitala în cele mai importante zone

Bucureștiul, capitala României, a cunoscut o evoluție administrativă și urbanistică remarcabilă de-a lungul secolelor. Deși astăzi este împărțit în șase sectoare, la începutul secolului XX Capitala avea opt zone administrative. Această transformare a fost rezultatul unor procese de reorganizare administrativă și urbanistică, ce reflectau schimbările economice și sociale ale orașului. În acest articol, vom explora cum s-au împărțit inițial cele opt sectoare și cum a ajuns Bucureștiul să fie structurat în șase zone, așa cum este astăzi.

Prima menționare a municipiului București și dezvoltarea acestuia

Istoria Bucureștiului începe în 1459, când Vlad al III-lea Țepeș, nepotul lui Mircea cel Bătrân, a întemeiat orașul. De-a lungul decadelor, Bucureștiul a crescut considerabil, devenind un important centru comercial și politic.

Această dezvoltare rapidă a impus reorganizări administrative pentru a gestiona mai eficient orașul și pentru a sprijini creșterea populației și a infrastructurii.

La început, orașul era împărțit pe plăși. În 1798, Bucureștiul era structurat în cinci plăși: Târgul, Podul Mogoșoaiei, Târgul de Afară, Broștenii și Gorganul. Aceste plăși corespundeau unor zone delimitate de diferite funcții economice, culturale și sociale.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

În perioada războiului ruso-turc (1806-1812), aceste zone erau și codificate prin culori: Roșu, Galben, Negru, Albastru și Verde, fiecare culoare reprezentând o zonă administrativă cu roluri și atribuții specifice.

De-a lungul secolului XIX și al începutului secolului XX, aceste plăși au evoluat, iar la începutul anilor 1900, în București s-a introdus o nouă formă de organizare administrativă, înființându-se „Sfatul Orășenesc” – o primă formă a administrației publice a orașului. Astfel, orașul începea să capete o formă administrativă modernă.

Vezi și: Harta siguranței în București: Cele mai sigure cartiere din Capitală și zonele de evitat

Reorganizarea în sectoare și formarea celor opt raioane

După Primul Război Mondial, Bucureștiul a trecut printr-o perioadă de expansiune rapidă, atât din punct de vedere al populației, cât și al infrastructurii.

Această dezvoltare rapidă a dus la necesitatea unui nou tip de organizare administrativă. Astfel, în 1950, regimul comunist a decis împărțirea Bucureștiului în opt raioane, fiecare având un rol administrativ și organizatoric specific.

Cele opt raioane care au existat în această perioadă au fost denumite astfel:

• Griviţa Roşie (Raionul 1)
• 30 Decembrie (Raionul 2)
• 1 Mai (Raionul 3)
• 23 August (Raionul 4)
• Tudor Vladimirescu (Raionul 5)
• Nicolae Bălcescu (Raionul 6)
• V.I. Lenin (Raionul 7)
• 16 Februarie (Raionul 8)

Fiecare raion avea un primar și o administrativă locală care se ocupa de problemele specifice ale zonei respective.

Cea mai mare zonă din București era Raionul 30 Decembrie, în timp ce Raionul 23 August era cea mai mică dintre toate. Aceste raioane aveau granițe administrative clare, dar și funcții economice, sociale și culturale specifice.

În această perioadă, sistemul administrativ a fost coordonat de primarul general al Bucureștiului, care avea autoritate asupra tuturor celor opt raioane. Cu toate acestea, schimbările politice și sociale care au urmat au determinat o nouă reorganizare a orașului.

Reforma administrativă din 1979: Cum s-a ajuns la cele șase sectoare

În 1979, s-a decis o nouă reformă administrativă majoră pentru București. Raioanele din perioada anterioară au fost considerat prea numeroase și dificil de gestionat.

Astfel, s-a hotărât reducerea numărului de sectoare ale capitalei la șase, proces care a dus la o nouă împărțire teritorială a orașului.

În urma acestei reforme, sectoarele au fost reorganizate după un sistem mai simplu și mai eficient. Astfel:

• Sectorul 1 a fost creat prin unirea Raionului Griviţa Roşie cu Raionul 16 Februarie.
• Sectorul 2 a rezultat din unirea Raionului 30 Decembrie cu Raionul 1 Mai.
• Sectorul 3 a fost creat prin fuziunea Raionului 23 August cu Raionul Tudor Vladimirescu.
• Sectorul 4 a fost creat prin unirea Raionului Nicolae Bălcescu cu Raionul V.I. Lenin.
• Sectorul 5 și Sectorul 6 au rezultat din reconfigurări similare ale altor zone, prin agregarea unor sectoare mai mici.

Această reorganizare a avut ca scop simplificarea administrației și eficientizarea serviciilor publice, prin reducerea numărului de unități administrative.

Cum sunt structurate, astăzi, cele șase sectoare ale Capitalei

În prezent, Bucureștiul este împărțit în șase sectoare, numerotate de la 1 la 6, dispuse radial în jurul centrului orașului, începând cu Sectorul 1 în partea de nord și continuându-se în sensul acelor de ceasornic.

Fiecare sector are un primar și o administrație locală care se ocupă de problemele specifice fiecărei zone, de la infrastructură și educație, până la sănătate și securitate publică.

Sectorul 1

Acesta include unele dintre cele mai exclusiviste cartiere ale Bucureștiului, fiind o zonă preferată de persoanele cu venituri mari și de cei care doresc să trăiască într-o zonă centrală și bine conectată. Iată câteva dintre cartierele importante din Sectorul 1:

• Aviatorilor – Unul dintre cele mai elegante și verzi cartiere din București, Aviatorilor este cunoscut pentru vilele sale impunătoare și pentru proximitatea față de Parcul Herăstrău și zona de nord a capitalei. Aici se află numeroase ambasade, reședințe private și locuri exclusiviste.
• Primăverii – Acest cartier este unul dintre cele mai apreciate din Sectorul 1 datorită arhitecturii sale elegante și a amplasării sale în apropiere de Parcul Herăstrău și de centrul Bucureștiului. Este o zonă cu case și vile de lux, unde locuiesc multe personalități ale vieții politice și culturale din România.
• Băneasa – Situat în partea de nord a Sectorului 1, cartierul Băneasa este un important centru rezidențial și comercial al capitalei, fiind cunoscut și pentru aerul său liniștit și verde. Băneasa adăpostește Mall-ul Băneasa Shopping City, un punct de atracție pentru cumpărături și petrecerea timpului liber.
• Chitila – O zonă mai puțin centrală, dar totuși parte din Sectorul 1, Chitila este cunoscută pentru mixul său de zone rezidențiale și industriale. Este un cartier ce se află într-o continuă dezvoltare.
• Dămăroaia – Situat în apropiere de Parcul Herăstrău, Dămăroaia este un cartier rezidențial mai accesibil, dar care beneficiază de o infrastructură bună și de proximitatea față de zone comerciale importante.

Sectorul 1 are, de asemenea, cartiere mai mici și zone de locuințe, dar majoritatea sunt zone de lux sau cu acces ușor la facilități și transport public.

Vezi și: Harta Bucureştiului s-ar putea modifica. Ce cartiere pot dispărea

Sectorul 2

Cel mai popular cartier al Capitalei, care se întinde în zona de nord-est a municipiului București. Sectorul 2 este un sector cu o economie diversificată, în care sectorul de servicii joacă un rol important.

În această zonă se află numeroase centre comerciale, clădiri de birouri, instituții educaționale și spitale, iar infrastructura economică este foarte bine pusă la punct. Iată care sunt cele mai mari cartiere din zonă:

• Colentina: Acest cartier este unul dintre cele mai mari și mai populare din Sectorul 2, fiind locuit de o mare parte a populației bucureștene. Colentina este un cartier cu tradiție, cu o combinație de locuințe, blocuri și vile, și cu o infrastructură bine dezvoltată. Zona este cunoscută și pentru spitalul Colentina, care este una dintre instituțiile de sănătate importante din București.
• Pantelimon: Pantelimon este un cartier aflat în partea de sud a Sectorului 2 și este un important pol rezidențial. De asemenea, Pantelimon găzduiește și unele dintre cele mai mari piețe din București, ceea ce îl face un loc unde se concentrează o activitate comercială considerabilă. Acest cartier este un exemplu de dezvoltare urbanistică rapidă în perioada postcomunistă.
• Fundeni: Situat în partea estică a Sectorului 2, cartierul Fundeni este cunoscut în principal pentru spitalul Fundeni, un important centru medical din București, dar și pentru zonele rezidențiale care se află în continuă dezvoltare.
• Ștefan Cel Mare: Acest cartier este un alt punct de interes din Sectorul 2, cu o infrastructură bine pusă la punct și o combinație între clădiri de locuințe și centre comerciale. Este un cartier ce se află într-o zonă destul de centrală și care beneficiază de un transport public bun.

Capitala României este împărțită în 6 sectoare. Foto captură Youtube

Sectorul 3

Supranumit ”sectorul verde” al Capitalei, datorită numeroaselor parcuri și spații verzi din zonă, Sectorul 3 include mai multe cartiere rezidențiale și zone comerciale semnificative. Unele dintre cele mai importante cartiere ale sectorului sunt:

• Vitan: Este unul dintre cele mai vechi cartiere din București și un loc foarte popular datorită zonei comerciale Vitan Mall. Vitan este un cartier mixt, cu o mare diversitate de locuințe și activități economice. De asemenea, în această zonă se află multe restaurante, cafenele și centre comerciale.
• Titan: Este un cartier mare și diversificat, caracterizat printr-o vastă zonă rezidențială, dar și prin numeroase spații comerciale. Titan găzduiește și Parcul Titan (sau Parcul IOR), care este una dintre cele mai mari și mai populare zone verzi din București. Parcul oferă locuitorilor un loc de recreere, dar și diverse evenimente culturale.
• Dristor: Un cartier cu o mare densitate de locuințe, Dristor este o zonă rezidențială importantă, cu acces rapid la transportul public, inclusiv la stația de metrou Dristor. Zona este și un important centru comercial, având malluri și piețe. În apropiere, locuitorii pot găsi multe restaurante și cafenele.
• Mihai Bravu: Este un alt cartier major din Sectorul 3, care se află în apropierea unor zone comerciale și de afaceri importante. Această zonă este bine conectată la transportul public și se află în apropiere de numeroase instituții educaționale și culturale.
• Tineretului: O zonă importantă pentru viața culturală a Bucureștiului, Tineretului se află aproape de Parcul Tineretului, un loc de relaxare și recreere foarte îndrăgit de locuitori. Cartierele din această zonă sunt predominant rezidențiale, iar locuitorii beneficiază de acces rapid la transportul în comun.
• Calea Văcărești: O zonă în continuă dezvoltare, Calea Văcărești include atât zone comerciale, cât și locuințe noi. Aici se află și Biserica Văcărești, un loc de cult important în zona sudică a Bucureștiului.

Sectorul 4

Sectorul 4 este cunoscut pentru diversitatea cartierelor sale. Printre cele mai importante zone din acest sector se numără:

• Berceni: Este un cartier popular din Sectorul 4, fiind caracterizat de locuințe mai accesibile din punct de vedere financiar. Berceni este o zonă în continuă dezvoltare, cu multe proiecte rezidențiale și comerciale noi.
• Giurgiului: Un alt cartier semnificativ din Sectorul 4, Giurgiului este un cartier cu o structură urbanistică de tip mixt, care include atât locuințe, cât și centre comerciale și industriale.
• Văcărești: Este o zonă rezidențială importantă, dar și o zonă cu multă verdeață, oferind locuitorilor un cadru natural mai relaxant în comparație cu alte zone ale Bucureștiului.
• Lacul Morii: Situat în sud-vestul sectorului, acest cartier se află în apropierea unuia dintre cele mai mari lacuri din Capitală, un loc popular pentru recreere și activități în aer liber.

Vezi și: Printre cele mai scumpe apartamente din România, în București. Care sunt cartierele ”de fițe”, cât plătești pentru două camere în 2024

Sectorul 5

Cel mai controversat cartier al Bucureștiului, una dintre trăsăturile definitorii ale Sectorului 5 este mixul de cartiere rezidențiale, care oferă atât locuințe mai vechi, cât și complexuri noi. Printre cartierele cele mai populare se numără:

• Ferentari este unul dintre cele mai cunoscute și, în același timp, cele mai controversate cartiere ale Sectorului 5. De-a lungul decadelor, Ferentari a fost asociat cu o densitate mare a populației și cu diverse probleme sociale, inclusiv sărăcie și infracționalitate. Cu toate acestea, în ultimii ani, cartierul a început să beneficieze de diverse proiecte de regenerare urbană, menite să îmbunătățească infrastructura și condițiile de viață ale locuitorilor.
• Rahova este situat în sud-vestul Sectorului 5 și este cunoscut pentru comunitatea sa diversă și pentru atmosfera de cartier. Deși a avut o reputație mixtă în trecut, Rahova este un loc vibrant, cu numeroase piețe și comerț local. În ultima perioadă, au fost implementate proiecte de modernizare a infrastructurii, iar sectorul a început să atragă tineri profesioniști și familii.
• Giurgiului este un alt cartier important al Sectorului 5, situat în sudul orașului, aproape de granița cu județul Ilfov. Acesta este un cartier mixt, cu zone rezidențiale și comerciale. Giurgiului beneficiază de un acces rapid către Șoseaua Olteniței, un drum important care leagă sectorul de restul capitalei. Aici, locuințele sunt, în general, mai accesibile din punct de vedere financiar, iar cartierul este mai liniștit comparativ cu alte zone din sector.

Sectorul 6

Sectorul 6 al Capitalei se află în partea de vest a orașului, având o importanță deosebită datorită amplasamentului său strategic, dar și diversității zonele care îl compun. Printre cele mai importante cartiere se numără:

• Drumul Taberei: Un cartier emblematic, cu o istorie importantă. Drumul Taberei este cunoscut pentru complexele rezidențiale și parcurile sale, fiind un sector de tradiție în viața urbană a Bucureștiului. De asemenea, aici se află și unele dintre cele mai mari centre comerciale din sector.
• Militari: Un alt cartier semnificativ din Sectorul 6 este Militari, care, în ciuda trecutului său mai industrial, a suferit o transformare importantă în ultimii ani, dezvoltându-se ca o zonă rezidențială modernă, dar și ca un important centru comercial.
• Ghencea: Situată într-o zonă mai puțin centrală, Ghencea este un cartier care a fost mult timp cunoscut pentru locuințele sale accesibile și pentru apropierea de diverse facilități.
• Lujerului: Acesta este un cartier caracterizat printr-o dezvoltare urbanistică mai recentă, cu blocuri de locuințe și centre comerciale moderne. Lujerului este și o importantă zonă de legătură între cartierele mai vechi și cele mai noi.

Bucureștiul, un oraș cu o istorie plină de transformări, a ajuns astăzi să fie organizat în șase sectoare, fiecare având caracteristici și importanță proprie.

Împărțirea în sectoare a fost un proces continuu, de la primele plăși menționate în 1798, la raioanele comuniste și până la structura actuală, care reflectă dezvoltarea urbanistică și administrativă a orașului.

Prin această reorganizare, Bucureștiul a reușit să își optimizeze funcțiile administrative și economice, ajungând să fie un centru de importanță europeană.

Astăzi, fiecare sector are roluri bine definite și se bucură de un grad ridicat de autonomie, iar Capitala continuă să evolueze, îmbinând tradiția cu modernitatea.