Bolojan lovește din nou în banii bugetarilor. Documentul Guvernului care plafonează bonusurile și rescrie grila de putere în administrație

Guvernul condus de Ilie Bolojan a făcut încă un pas în „curățenia” din salarizarea bugetarilor: o Hotărâre publicată în Monitorul Oficial (nr. 1076/21 noiembrie 2025) schimbă regulile jocului pentru toți cei plătiți din proiecte europene și PNRR. Sporurile de până la 40% nu mai sunt un drept aproape automat, ci devin condiționate strict de rezultate concrete. Mesajul politic e clar: se taie din „rentele” din sistem și se pune accent pe performanță măsurabilă.

De la „sporuri în cascadă” la bonusuri legate de rezultate

Noul act normativ modifică Regulamentul-cadru din HG 234/2023 și lovește direct în modul în care erau acordate până acum majorările salariale pentru personalul implicat în proiecte europene. Sporurile de până la 40% se pot acorda în continuare, dar nu doar pentru că un angajat „figurează” în schema unui proiect, ci doar dacă există progres real, documentat trimestrial.

Guvernul introduce praguri minime clare: creștere de execuție de cel puțin 5%, progres fizic de minimum 3%, minimum 3% din activitățile eligibile derulate sau recepția a cel puțin 3% din bunuri, servicii sau lucrări. Dacă aceste criterii nu sunt bifate, sporul nu se plătește, indiferent câte ore a raportat angajatul pe proiect. Drepturile salariale se calculează și se achită trimestrial, în funcție de rezultatele perioadei anterioare.

Măsura vine după ce Ilie Bolojan a denunțat, în vară, „sporurile în cascadă” din unele ministere, unde salariile unor funcționari implicați în proiecte europene ajunseseră să depășească veniturile miniștrilor. În anumite cazuri, un simplu funcționar de execuție încasa peste 13.000 de lei net, iar un director trecea de 20.000 de lei, cum arătau atunci chiar datele prezentate de premier.

Horoscop miercuri, 17 decembrie: ziua deciziilor importante și a clarificărilor necesare

Zodiile pentru care totul se schimbă începând cu 16 decembrie 2025. Au parte de tot ce au visat până acum

Ilie Bolojan, prim-ministrul României (Foto: Guvernul României / Facebook)

Primarii, președinții de consilii și noua „hartă a puterii” locale

Hotărârea lovește însă și mai sus, la vârful administrației locale. Primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene nu mai pot conta pe majorarea maximă de 40% doar pentru că au funcție. Indemnizațiile lor vor depinde de numărul, valoarea și natura proiectelor aflate efectiv în implementare.

O noutate importantă este penalizarea investițiilor orientate preponderent spre „capacitate administrativă” – sedii, dotări interne, consultanță. Dacă peste 40% din valoarea proiectelor se duce în acest tip de cheltuieli, procentul final de majorare se reduce cu 40%. Ideea este să fie încurajate investițiile reale în comunitate, nu doar proiectele care umflă aparatul administrativ.

Pentru personalul care lucrează pe mai multe proiecte în paralel, orele și valoarea proiectelor se cumulează, ceea ce poate crește procentul de majorare – dar, din nou, doar dacă există progres măsurabil. În lipsa rezultatelor, sporul dispare.

Executivul justifică măsurile prin nevoia de a „readuce echilibrul în sistemul public” și de a evita situațiile în care oameni cu responsabilități și competențe similare sunt plătiți radical diferit, doar pentru că unii sunt legați de proiecte generoase, iar alții nu. Primele salarii recalculante după noile reguli vor fi plătite la începutul anului viitor, în funcție de progresul raportat pentru ultimul trimestru din 2025.