Biserica Kretzulescu, 300 de ani de istorie. Unul dintre cele mai frumoase monumente din București, ridicat de Safta Brâncoveanu, restaurat și salvat de la demolare

În inima Capitalei, în apropiere de Calea Victoriei, Biserica Kretzulescu străjuiește de peste 300 de ani tumultul Bucureștiului modern. A fost zidită între anii 1720 și 1722 de marele logofăt Iordache Kretzulescu și soția sa, Safta, una dintre fiicele domnitorului martir Constantin Brâncoveanu.  Acest lăcaș de cult este nu doar o mărturie a arhitecturii brâncovenești, ci și un simbol al rezistenței spirituale și culturale în fața istoriei zbuciumate a orașului.

O bijuterie arhitecturală cu rădăcini brâncovenești

Inițial, Biserica Kretzulescu a fost considerată o „biserică de familie”, susținută și administrată de descendenții masculini direcți ai ctitorilor. În preajma revoluției de la 1848, pentru a putea gestiona mai eficient nevoile administrative, s-a decis ca doar bărbații din familie să poarte responsabilitatea față de acest sfânt lăcaș.

Prin urmare, istoricii notează că așa s-a născut eforia Bisericii Kretzulescu, structură care a contribuit decisiv la păstrarea și întreținerea edificiului.

Biserica Kretzulescu, una dintre cele mai importante bijuterii arhitecturale ale Bucureștiului, a împlinit 300 de ani în toamna anului 2022. Situată în centrul orașului, lângă Palatul Regal, lăcașul de cult ortodox a fost ctitorit între anii 1720-1722 de marele logofăt Iordache Kretzulescu și soția sa, Safta Brâncoveanu, fiica domnitorului martir Constantin Brâncoveanu.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Construcția bisericii a avut o puternică încărcătură emoțională și religioasă pentru ctitorii săi. Iordache Kretzulescu, întors din exilul de la Istanbul unde asistase la execuția sângeroasă a socrului său și a fiilor acestuia, a decis să ridice această biserică în semn de recunoștință pentru că a scăpat cu viață.

Astfel, lăcașul a fost închinat „Adormirii Maicii Domnului” și „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil” și a fost ridicat pe locul unei vechi biserici de lemn numită „La puțul cu zale”.

Arhitectura bisericii este un exemplu rafinat de stil brâncovenesc, remarcabil prin armonia proporțiilor, decorațiunile din cărămidă și turlele specifice perioadei.

Pridvorul, sprijinit pe șase coloane de piatră, are arcade în plin centru, iar fațadele prezintă panouri decorative și un brâu sculptat ce împarte pereții în două registre.

Vezi și: A construit un spital atât pentru săraci, cât și pentru bogați. Ce blestem a lăsat în urma sa filantroapa Safta Brâncoveanu VIDEO

Restaurări, salvare și elemente de patrimoniu

De-a lungul timpului, biserica Kretzulescu a trecut prin mai multe etape de restaurare, care au alterat sau, dimpotrivă, au redat strălucirea originală a monumentului.

Primele modificări, din 1815 și 1859, au schimbat în mod semnificativ aspectul bisericii: arcadele pridvorului au fost zidite, ferestrele lărgite, iar fațadele decorate în stil neogotic. De asemenea, fresca originală a fost înlocuită cu o pictură în ulei semnată de Gheorghe Tattarescu.

În perioada 1935-1936, sub îndrumarea Comisiei Monumentelor Istorice și a arhitectului Ștefan Balș, au avut loc ample lucrări de restaurare, menite să aducă biserica la forma ei inițială.

Au fost refăcute detalii pierdute, iar pictura interioară a fost reconstituită în stilul bizantin al epocii brâncovenești. Pictura lui Tattarescu a fost în mare parte înlăturată, însă portretele ctitorilor realizate de acesta au fost păstrate.

Un detaliu interesant îl constituie brâul de piatră de pe fațade, realizat după modelul vechi, originalul fiind încă vizibil sub un acoperiș de sticlă deasupra unei ferestre de la altar.

Ramele ferestrelor au fost refăcute conform stilului moldovenesc, cu pietre ajurate în golurile de ventilație, specifice arhitecturii religioase tradiționale.

În interiorul pridvorului, frescele neobișnuite care ilustrează scene din Apocalipsă adaugă un plus de originalitate bisericii. Tot aici se află mormântul lui Emanoil C. Kretzulescu (1806–1878), om politic român și susținător al reformelor din secolul al XIX-lea.

Vezi și: Singura biserică din București în care nu s-au oficiat niciodată înmormântări, moștenirea Brâncovenilor. Biserica Domnița Bălașa, ctitorită de 3 ori, cu lacrimi, sudoare și suferință

Biserica Kretzulescu, Calea Victoriei, București. Foto Laura Precupanu, Facebook Biserica Kretzulescu

Parohia Kretzulescu, fondată în anii 90

În aprilie 1990, cu ocazia sărbătorilor pascale, preotul Vasile Răducă a fost trimis să slujească la această biserică, iar de atunci a rămas aici.

„Parohia a fost reînființată în 1993 și după 6 ani am adunat bani și am început restaurarea. Lucrările de restaurare ale bisericii nu sunt legate propriu-zis de evenimentul de anul acesta, de împlinirea a 300 de ani de la ctitorirea acestei biserici, ci lucrările de restaurare se impuneau din cauza situației în care se găsea biserica.

Cu sacrificii, am reușit să consolidăm biserica, să refacem complet acoperișul; pe boltele bisericii au fost făcute lucrări de consolidare a bisericii, adică o calotă de fier beton care acum ține zidurile ca la un cutremur să nu se deplaseze, consolidări pe verticală, am restaurat fațada care avea găuri în ea încă de la bombardamentele din 1944, am făcut pardoselile, am restaurat pictura.

La pictură am procedat în modul următor: părțile de pictură conservate din ceea ce a fost pictura murală în 1722 au fost conservate. Cam 40% din pictură nu mai exista, ci s-a continuat cu o pictură care imită stilul picturii de la începutul secolului al 18-lea, iar alte zone care nu avut niciodată pictură, cum ar fi glafurile ferestrelor, au fost pictate cu pictură nouă în stilul picturii de la începutul secolului al 18-lea.”, a declarat preotul paroh, notează Arhiepiscopia Bucureștilor.

Biserica Kretzulescu, un monument salvat și valorificat și un simbol al Capitalei

De-a lungul istoriei sale, Biserica Kretzulescu a fost în pericol de a fi demolată, mai ales în perioada comunistă, însă a fost salvată datorită valorii sale culturale și artistice.

În prezent, biserica rămâne una dintre cele mai reprezentative construcții religioase din București și atrage zilnic atât credincioși, cât și turiști fascinați de frumusețea ei.

Printre piesele de patrimoniu păstrate se numără și un candelabru impresionant din bronz emailat, executat la Paris în 1837, precum și icoane valoroase, unele datând din prima jumătate a secolului al XVII-lea.

Biserica Kretzulescu nu este doar un loc de rugăciune, ci o mărturie vie a trecutului, a credinței și a artei românești, care continuă să inspire și să fascineze, chiar și după trei secole de existență.

Vezi și: Biserica Sărindar, regina clădirilor de pe Podul Mogoșoaiei. Locul în care Mihail Kogălniceanu a făcut nunta, iar bucureștenii s-ar fi închinat la o icoană cu diamant