Banii românilor din Pilonul II de pensii, subiectul unor dezbateri aprinse. Ale cui sunt economiile cumulate în zeci de ani, de fapt
Adoptarea legii privind plata pensiilor private a deschis una dintre cele mai sensibile controverse economice și juridice din ultimii ani: cine deține, în realitate, banii românilor din Pilonul II? Deși legea are rolul de a clarifica modul de calcul și plată a pensiilor private, discuțiile publice au scos la iveală o divergență profundă între instituții și experți în privința naturii juridice a contribuțiilor acumulate.
Avocatul Poporului, Renate Weber, susține că fondurile de pensii private „doar administrează resurse care, în mod normal, se cuvin statului”, în timp ce foști oficiali ai Autorității de Supraveghere Financiară consideră această afirmație periculoasă și contrară principiilor pe care a fost construit sistemul Pilonului II. În centrul disputei se află o întrebare esențială: sunt banii din Pilonul II proprietatea participanților sau resurse gestionate de stat în scop social?
Poziția Avocatului Poporului: statul are dreptul de decizie asupra contribuțiilor
Renate Weber a explicat că statul, în calitatea sa de organizator al sistemului public de pensii, are dreptul constituțional de a decide modul în care sunt administrate contribuțiile sociale, inclusiv cele din fondurile private. În viziunea sa, transferul administrării către companii private nu schimbă natura publică a acestor sume, ci reprezintă doar o formă delegată de gestionare.
„Fondurile private de pensii doar colectează și administrează resurse care, în mod normal, se cuvin statului, în calitate de deținător al puterii suverane. Statul poate decide să le ofere spre investire unor entități de drept privat, în interesul asiguraților”, a declarat Weber.
Această interpretare a generat reacții puternice în spațiul public, fiind percepută de analiști ca o potențială redefinire a principiului de bază al sistemului Pilonului II – acela al proprietății individuale asupra contribuțiilor. Pentru mulți români, Pilonul II reprezintă singura formă reală de economisire pe termen lung, iar orice încercare de a subordona juridic aceste sume statului ridică semne de întrebare privind siguranța lor.
Replica fostului vicepreședinte ASF: „O abordare profund greșită”
Gabriel Grădinescu, fost vicepreședinte al ASF, a reacționat prompt la afirmațiile Avocatului Poporului, calificându-le drept „profund greșite, atât juridic, cât și economic”. Acesta a subliniat că Pilonul II nu este o extensie a bugetului public, ci o formă de economisire personală, creată tocmai pentru a proteja viitorul financiar al contribuabililor.
„Această poziționare mă îngrijorează, pentru că lasă impresia că statul rămâne proprietar asupra sumelor virate în conturile de pensii private. Contribuțiile din Pilonul II sunt drepturi patrimoniale individuale, nu venituri bugetare”, a explicat Grădinescu.
El a avertizat că o asemenea perspectivă ar putea genera neîncredere în sistemul privat și chiar o eventuală retragere masivă din fondurile de pensii. „Dacă oamenii ajung să creadă că statul își poate revendica banii din conturile lor, atunci principiul economisirii pe termen lung se prăbușește. Încrederea este fundamentul acestui sistem”, a adăugat fostul vicepreședinte ASF.
Grădinescu a reamintit și rolul macroeconomic al Pilonului II, care contribuie la stabilitatea pieței financiare interne și la echilibrul sistemului public. „Nu este o concesie făcută sectorului privat, ci o formă de protejare a viitorului fiecărui contribuabil”, a conchis el.
Consecințele juridice și economice ale interpretării greșite
Disputa nu este doar teoretică. O eventuală reinterpretare a dreptului de proprietate asupra fondurilor din Pilonul II ar putea declanșa reacții în lanț – de la pierderea încrederii participanților până la retrageri de capital și scăderea investițiilor interne. În plus, ridică probleme serioase de constituționalitate, având în vedere că legea fundamentală garantează dreptul de proprietate privată asupra veniturilor și contribuțiilor individuale.
Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională pentru a clarifica aspectele legale privind noua lege a plății pensiilor private. Decizia CCR va stabili dacă Pilonul II rămâne un sistem autonom, bazat pe proprietate individuală, sau dacă statul păstrează un anumit control asupra acestor fonduri.
Dincolo de argumentele juridice, disputa scoate în evidență o realitate esențială: lipsa unei comunicări coerente între instituțiile statului și contribuabili. Într-o perioadă în care încrederea în sistemul public de pensii este deja fragilă, orice semnal de ingerință poate destabiliza un mecanism construit în peste 17 ani de contribuții constante.
Pentru milioane de români, întrebarea rămâne aceeași: vor putea dispune liber de economiile din Pilonul II sau acestea riscă să redevină, treptat, parte a bugetului controlat de stat?