Bani trimiși din diaspora: Când devin problemă pentru ANAF și ce documente îți pot cere
Într-o lume tot mai globalizată, românii care lucrează în străinătate contribuie semnificativ la economia națională prin sumele trimise acasă. Remitențele din diaspora depășesc anual milioane de euro, fiind o sursă importantă de venit pentru numeroase familii din România. Cu toate acestea, în anumite condiții, banii trimiși din străinătate pot atrage atenția ANAF și pot deveni subiect de verificări fiscale.
Cum urmărește ANAF banii primiți din diaspora
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are la dispoziție multiple instrumente pentru a urmări veniturile cetățenilor români, inclusiv transferurile bancare din străinătate. Conform legislației fiscale, orice sumă de bani care intră într-un cont bancar din România poate fi analizată de ANAF, în special dacă depășește anumite praguri sau dacă nu este justificată prin documente legale.
Instituțiile bancare sunt obligate, prin lege, să raporteze tranzacțiile care depășesc 10.000 de euro, conform normelor privind prevenirea spălării banilor. Totodată, dacă un contribuabil încasează frecvent sume din afara țării fără o explicație clară privind proveniența, ANAF poate declanșa o verificare a situației fiscale personale.
Când devin banii din diaspora o problemă fiscală
Sumele primite din străinătate nu sunt impozitate automat. Dacă acești bani provin din salarii legal încasate, burse, pensii sau alte venituri reglementate în țara de origine, iar beneficiarul poate dovedi acest lucru, nu există obligația de plată a unor taxe în România. Problemele apar atunci când:
- Nu există documente justificative pentru sumele primite;
- Banii sunt încasați frecvent și în sume mari, sugerând o activitate economică nedeclarată;
- Persoana care primește banii nu are venituri declarate în România, dar duce un trai peste posibilitățile presupuse;
- ANAF suspectează că sumele ar proveni din activități ilicite sau din evitarea plății impozitelor.
În astfel de cazuri, ANAF poate iniția o verificare a situației fiscale personale, o procedură prin care solicită explicații și documente pentru a stabili dacă banii primiți sunt sau nu impozabili.
Ce documente îți poate cere ANAF
Pentru a demonstra legalitatea sumelor primite din diaspora, ANAF poate solicita:
- Contracte de muncă din străinătate;
- Foaie de salariu sau fluturași de plată;
- Documente bancare care arată proveniența banilor (extras de cont);
- Declarații de venit din țara în care s-a lucrat;
- Adeverințe fiscale de la autoritățile din străinătate;
- Contracte de închiriere, dacă venitul provine din chirii;
- Alte documente care justifică natura veniturilor (burse, pensii, indemnizații).
Este important de menționat că nu ANAF impozitează remitențele în sine, ci doar veniturile care nu pot fi justificate sau care nu au fost declarate corespunzător. Pentru a evita eventuale probleme, este recomandat ca orice român care primește bani din diaspora să păstreze documentele doveditoare și să se informeze asupra obligațiilor fiscale în ambele țări.
În concluzie, banii trimiși din străinătate nu reprezintă o problemă pentru ANAF decât atunci când lipsesc justificările. Transparența și pregătirea documentelor sunt esențiale pentru a evita verificările costisitoare și sancțiunile ulterioare.