Băncile din România, lovite de creditele neperformante, de românii care nu-și mai permit ratele. De ce ar putea fi semnul unei crize financiare

Profitabilitatea băncilor din România începe să dea semne de slăbiciune, după doi ani în care sectorul bancar a înregistrat câștiguri record. Datele publicate recent de Banca Națională arată o scădere a profiturilor, dar mai îngrijorător este faptul că rata creditelor neperformante a început din nou să crească, atingând cel mai ridicat nivel al ultimilor trei ani.

Această combinație – profituri mai mici și rate mai mari ale neperformantelor – poate semnala apariția unor probleme structurale în economie, mai ales în contextul încetinirii PIB-ului și al majorării taxelor care apasă atât pe firme, cât și pe populație.

Profiturile în scădere și presiunea taxelor

În prima jumătate a lui 2025, băncile au raportat un profit net cumulat de aproximativ 7,4 miliarde de lei, în scădere cu aproape 1% față de aceeași perioadă din 2024. Ajustat cu inflația, pierderea reală este chiar mai mare, de circa 7%.

Rata rentabilității capitalurilor (ROE) a coborât la 18,2%, în scădere cu 3 puncte procentuale față de iunie 2024. Deși nivelul rămâne peste media europeană, tendința descrescătoare atrage atenția asupra presiunii crescute exercitate de noile taxe.

Horoscop 4 februarie 2026. Zodia care poate fi dezamăgită în iubire dacă ia decizii pripite

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Impozitul pe cifra de afaceri bancară s-a dublat la 4%, ceea ce face ca plățile către stat să consume o parte tot mai mare din veniturile băncilor. Anul trecut, cheltuielile cu taxele și impozitele reprezentau deja o cincime din cheltuielile administrative, iar 2025 ar putea adânci acest dezechilibru.

Creditele neperformante cresc din nou

Dacă partea de profitabilitate arată o încetinire, partea de risc arată o deteriorare clară. Rata creditelor neperformante a crescut la 2,81% în iunie 2025, de la 2,53% în martie și 2,49% în iunie 2024. Nivelul este cel mai mare după septembrie 2022, deși încă sub media europeană.

Problema majoră vine din creditele acordate firmelor cu garanții de stat, care au intrat în neplată după expirarea perioadei de grație. Totodată, populația este tot mai vulnerabilă: ratele la credite au crescut în contextul dobânzilor ridicate și al scăderii puterii de cumpărare, ceea ce face ca riscul de default să fie în creștere.

Deși solvabilitatea sistemului rămâne ridicată (peste 24%), semnele că băncile încep să acumuleze credite problematice pot indica un ciclu negativ care să afecteze întreaga economie.

Semnul unei crize financiare?

Încetinirea economiei – PIB-ul a crescut doar cu 0,3% în ultimele trimestre – și presiunile fiscale suplimentare creează un context complicat pentru sistemul bancar. Dacă rata creditelor neperformante continuă să urce, băncile ar putea reduce creditarea, ceea ce ar limita și mai mult investițiile și consumul.

Pentru moment, România nu se confruntă cu o criză financiară propriu-zisă, însă tendințele actuale amintesc de începuturile unor perioade de recesiune: profituri în scădere, costuri administrative mai mari, clienți tot mai îndatorați și firme incapabile să-și plătească obligațiile.

Cu un volum total al activelor bancare de aproape 900 de miliarde de lei și o dependență mare de veniturile din dobânzi, băncile vor fi obligate să își regândească strategiile. Altfel, semnele actuale ar putea fi preludiul unei crize mai profunde, cu impact atât asupra sistemului financiar, cât și asupra economiei reale.