Avertismentul FMI despre consumul de energie – legătura cu creșterea economică și inteligența artificială

Inteligența artificială promite să devină un motor esențial al creșterii economice globale în anii următori, însă costul energetic al acestei transformări riscă să devină o problemă majoră. Fondul Monetar Internațional (FMI) atrage atenția că cererea tot mai mare de electricitate generată de dezvoltarea AI, în special prin intermediul centrelor de date, ar putea pune presiune pe rețelele electrice, duce la scumpiri semnificative și chiar frâna avansul tehnologic dacă nu sunt luate măsuri rapide.

Conform analizelor FMI și OPEC, centrele de date din întreaga lume au consumat în 2023 aproximativ 500 de terawați-oră de energie electrică, un nivel dublu față de media anilor 2015–2019. Iar prognozele arată o tendință alarmantă: până în 2030, acest consum s-ar putea tripla, depășind 1.500 de terawați-oră – un nivel comparabil cu consumul total de energie al Indiei.

AI-ul crește economia, dar consumă mult curent

Deși inteligența artificială poate accelera transformarea digitală și poate aduce creștere economică pe termen lung, aceasta vine cu un cost energetic tot mai greu de ignorat. Statele Unite, unde este concentrată cea mai mare parte a infrastructurii AI, ar putea înregistra o triplare a consumului de energie al centrelor de date până în 2030, depășind 600 TWh.

FMI avertizează că această creștere rapidă a cererii poate destabiliza echilibrul energetic, mai ales dacă oferta de electricitate nu este flexibilă. Într-un astfel de scenariu, prețurile ar putea crește brusc, afectând nu doar consumatorii casnici și afacerile mici, ci și competitivitatea întregului sector AI.

Un exemplu relevant este comparația dintre consumul energetic al centrelor de date și cel al vehiculelor electrice. Dacă tendințele actuale se mențin, centrele de date vor consuma de 1,5 ori mai multă energie decât întreaga flotă globală de vehicule electrice până la sfârșitul deceniului.

Centrele de date FMI

Ce soluții propune FMI pentru a evita un colaps energetic

În absența unor măsuri rapide, dezvoltarea AI ar putea contribui la emisii suplimentare de gaze cu efect de seră, estimate la 1,7 gigatone între 2025 și 2030 – un echivalent cu emisiile energetice ale Italiei timp de cinci ani. Prin urmare, factorii de decizie trebuie să colaboreze cu marile companii tehnologice pentru a asigura o tranziție energetică sustenabilă.

Printre soluțiile identificate de FMI se numără:

• Diversificarea surselor de energie , cu accent pe regenerabile și tehnologii curate;
• Investiții în infrastructura energetică , pentru a răspunde mai rapid la cererea crescută;
• Promovarea AI-ului eficient energetic , prin modele open-source mai puțin costisitoare;
• Stimulente pentru reducerea consumului de curent în fazele de antrenare și operare a modelelor AI.

FMI subliniază că incertitudinea legată de consumul viitor de energie – determinată de echilibrul dintre modelele AI eficiente și cele complexe, mari consumatoare de curent – poate întârzia investițiile în infrastructură, creând blocaje și costuri suplimentare.

Pentru ca AI să-și atingă adevăratul potențial economic, este necesar un echilibru între inovație, eficiență energetică și politici publice bine calibrate. În lipsa acestuia, ceea ce promite să fie o revoluție tehnologică s-ar putea transforma într-o criză energetică cu efecte globale.