Autostrăzile care schimbă România: 2025 a fost anul conexiunilor istorice. Câţi kilometri de şosele de mare viteză se vor da în folosinţă în 2026

Anul 2025 marchează un moment de referință pentru infrastructura rutieră din România. Directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, afirmă că acesta este anul în care „am unit mai multe regiuni importante ale României prin drumuri de mare viteză”, subliniind că rezultatele nu se rezumă la statistici, ci se traduc direct în timp câștigat pentru șoferi și în dezvoltare economică accelerată.

Câţi kilometri de autostradă s-au dat în folosinţă în 2025

„Încheiem un an istoric pentru infrastructura rutieră. Rezultatele din 2025 nu sunt doar cifre în rapoarte, ci ore câştigate de români în trafic şi regiuni istorice care, în sfârşit, se ating prin drumuri de mare viteză!”, a transmis Cristian Pistol, într-o postare publicată pe Facebook.

Potrivit acestuia, România a ajuns în 2025 la un total de 1.418 kilometri de drumuri de mare viteză, după ce, pe parcursul anului, a fost deschisă circulația pe încă 146 de kilometri de autostradă și drum expres.

Una dintre cele mai importante realizări este unirea Moldovei cu Muntenia, prin deschiderea a încă 95 de kilometri din Autostrada A7.

„Circulăm acum de la Bucureşti la Adjud (250 km) doar pe autostradă (A3 şi A7)”, explică șeful CNAIR, evidențiind impactul major asupra mobilității și economiei regionale.

Un alt pas strategic este conectarea Olteniei la Dobrogea. Datorită legăturii dintre Drumul Expres 12 și Autostrada A1, șoferii pot circula de la Craiova la Constanța, pe o distanță de aproximativ 465 de kilometri, exclusiv pe drumuri de mare viteză. Această conexiune reduce semnificativ timpii de deplasare și facilitează transportul de mărfuri către Portul Constanța.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Un an bun şi pentru Bucureşti

Argeșul a intrat, la rândul său, „pe harta mare” a infrastructurii moderne, odată cu finalizarea secțiunii 5 a Autostrăzii A1 Sibiu–Pitești. Aceasta a creat un coridor neîntrerupt de la Curtea de Argeș până la Constanța, pe o distanță de 395 de kilometri, un proiect considerat de mulți drept cel mai dificil tronson de autostradă din România.

Bucureștiul a beneficiat, de asemenea, de un progres important.

„Am deschis tot semi-inelul sudic al A0 (51 km), asigurând conexiunea strategică între A1 şi A2 pe Coridorul IV Pan-European”, a subliniat Cristian Pistol. Această realizare contribuie la descongestionarea Capitalei și la fluidizarea traficului de tranzit.

În zona Clujului, finalizarea legăturii A3 – DN1 (DEx4) a adus un beneficiu imediat șoferilor. Proiectul salvează zeci de minute pentru cei care tranzitau anterior municipiul Turda, reducând presiunea asupra traficului urban.

Anul 2026, unul istoric pentru autostrăzile din România

Privind spre viitor, șeful CNAIR anunță un an 2026 „și mai ambițios”, cu o țintă de 250 de kilometri noi de drumuri de mare viteză. Printre obiectivele majore se numără finalizarea a încă 125 de kilometri din Autostrada A7, ceea ce va permite circulația pe autostradă până la Pașcani, dar și închiderea inelului nordic al A0. Acesta va crea o legătură neîntreruptă de 578 de kilometri între Pașcani și Constanța, prin A7–A3–A0–A2.

Un moment de premieră este așteptat pe Autostrada A1 Sibiu–Pitești, unde va fi deschisă secțiunea 4, Curtea de Argeș–Tigveni.

„Dăm în trafic Tunelul Momaia, primul tunel rutier din România săpat prin metoda austriacă”, precizează Cristian Pistol. Tot în 2026 este vizată finalizarea sectorului Margina–Holdea, inclusiv a tunelurilor, precum și deschiderea a încă 68 de kilometri pe Autostrada Transilvania, între Târgu Mureș și Borș.

În prezent, 654 de kilometri de drumuri de mare viteză sunt în construcție, iar alți 374 de kilometri se află în faza de licitație sau de semnare a contractelor.

„Continuăm până când toate regiunile istorice ale României vor fi conectate! Este şansa noastră să intrăm în topul economiilor europene performante”, a transmis, în final, directorul general al CNAIR.