Au fost piramidele egiptene prevăzute cu capcane? Ce spun oamenii de știință

De-a lungul timpului, filmele și jocurile video au alimentat ideea că mormintele faraonilor erau pline de capcane mortale menite să-i descurajeze pe hoți.

Cu toate astea, egiptologii spun că, în realitate, piramidele nu conțineau astfel de mecanisme spectaculoase, scrie Live Science.

În ce consta protecția faraonilor: arhitectură și blocaje, nu capcane

Specialiștii afirmă că egiptenii au pus accent pe metode arhitecturale pentru a îngreuna accesul în piramide.

Construcțiile masive, realizate din materiale rezistente, ofereau deja o barieră naturală. În plus, intrările și coridoarele erau adesea blocate după înhumarea faraonului.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Unele pasaje din Marea Piramidă, de exemplu, nu duc către camera funerară, dar nu este clar dacă aveau rol de a induce în eroare hoții.

În unele cazuri, blocajele s-au dovedit periculoase chiar și pentru arheologi. În anii 1950, la piramida lui Sekhemkhet din Saqqara, un accident provocat de prăbușirea unor materiale de umplutură a dus la moartea unui muncitor și rănirea altora.

Totuși, aceste incidente nu pot fi considerate „capcane”, ci mai degrabă riscuri inerente metodei de construcție.

Egiptologul Reg Clark, autor al volumului Securing Eternity, subliniază că unul dintre motivele pentru care piramidele au fost ridicate era tocmai protecția locului de veci.

Spre deosebire de mastabele anterioare, morminte mai simple și ușor de jefuit, piramidele necesitau tuneluri adânci și lucrări complexe pentru a ajunge la camera funerară.

Între realitate și mit: O poveste despre magie și pedepse pentru profanatori

Deși nu existau capcane mecanice, egiptenii au apelat și la protecție simbolică. Textele piramidelor, inscripționate în interiorul monumentelor, conțineau formule magice ce aveau rolul de a-l apăra pe faraon în viața de apoi.

Acestea nu erau „blesteme” propriu-zise pentru hoți, dar evocau puterea zeilor împotriva celor ce ar fi încercat să tulbure mormântul.

În realitate, cea mai mare amenințare pentru jefuitori era pedeapsa aplicată de autorități. Documente din perioada Dinastiei a XX-a arată că profanatorii de morminte riscau mutilări – tăierea nasului și a urechilor, urmate de execuție prin împalare.

Chiar și așa, numeroase piramide, inclusiv cea a lui Keops, au fost jefuite în Antichitate sau în Evul Mediu.

În cele din urmă, egiptenii au renunțat la ridicarea de piramide regale, alegând să îngroape faraonii în Valea Regilor. Nici această soluție nu a asigurat protecția totală, majoritatea mormintelor fiind sparte, cu excepția câtorva rare, precum cel al lui Tutankhamon.

Imaginea piramidelor pline de capcane, popularizată de producțiile de la Hollywood sau de jocurile video, nu are corespondent în realitatea istorică.

În locul mecanismelor mortale, egiptenii s-au bazat pe ingeniozitatea arhitecturală, blocaje masive din piatră, texte cu rol magic și pedepse severe pentru a proteja mormintele regale.

Cu toate acestea, istoria arată că niciun sistem de apărare nu a fost suficient pentru a împiedica definitiv jaful.