Artan s-a stins din viață. Solistul trupei Partizan și fondatorul Timpuri Noi a suferit un accident vascular

Muzica românească pierde una dintre cele mai recognoscibile voci ale rockului alternativ. Adrian Pleșca, cunoscut de generații întregi drept Artan, a murit marți, 2 decembrie 2025, la vârsta de 64 de ani. Potrivit informațiilor citate de postul Radio București FM și preluate de mai multe publicații, artistul ar fi suferit un accident vascular cerebral în timp ce se afla acasă, fiind transportat de urgență la Spitalul Pantelimon, unde medicii nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viața.

Pentru public, vestea vine cu atât mai greu cu cât, în urmă cu doar câteva luni, Artan vorbea cu umorul și luciditatea care l-au consacrat despre noul album Partizan, „Nori peste Sălăjan”, lansat la Electrecord, casa de discuri la care apăruse și primul material al trupei. În emisiunea „De10xRomânia” de la Radio România, povestea atunci despre un cerc care se închide, despre muzica scrisă cu aceeași ironie socială și melancolie urbană, dar și despre cum își vede locul în peisajul actual al rockului românesc.

Cariera lui Artan între Timpuri Noi și Partizan

Născut în 1961, Adrian Pleșca a devenit cunoscut în anii ’80 ca solist și cofondator al trupei Timpuri Noi, o formație care a reușit să strecoare mesaje anti-sistem și ironii la adresa regimului comunist în versuri aparent jucăușe. Piese precum „Becule”, „Perfect” sau „Luca” au circulat mult timp pe casete copiate, înainte să ajungă în playlisturile posturilor de radio după 1990, iar vocea lui Artan a rămas asociată cu acel amestec de sarcasm, poezie urbană și revoltă controlată.

După aproape două decenii petrecute în Timpuri Noi, Artan a făcut primul mare pas lateral: în 2001 a fondat Partizan, împreună cu Răzvan Moldovan, coleg de început de drum. Trupa a cunoscut rapid succesul cu „Fata mea”, una dintre cele mai fredonate piese românești ale anilor 2000, dar și cu „București” sau „Paparuda”. Partizan și Timpuri Noi au devenit, în timp, două fețe ale aceleiași povești muzicale: același timbru inconfundabil, dar cu variații de sound, de la rock direct la influențe electronice și jocuri de cuvinte tot mai elaborate.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

În plan oficial, traseul lui Artan între cele două proiecte a fost sinuos. Partizan s-a destrămat în 2004, când solistul a decis să reînființeze Timpuri Noi, pentru ca apoi, în 2010, să părăsească definitiv vechea trupă și să se întoarcă la Partizan, pe care avea să o reactiveze cu forțe proaspete. Pe lângă activitatea din zona rock, artistul a fost, din 1990, și membru al Corului Radiodifuziunii Române, o ipostază mai puțin mediatizată, dar esențială pentru imaginea sa de muzician complet, familiar atât cu scena alternativă, cât și cu disciplina muzicii culte.

Albumul „Nori peste Sălăjan”, lansat în 2025 tot la Electrecord, a marcat o nouă etapă pentru Partizan. Materialul adună piese noi și rearanjări, cu teme care variază de la introspecție și nostalgie urbană la ironie socială și jocuri de limbaj, pe un fundal sonor în care rockul se amestecă natural cu influențe electronice. Pentru cei care au urmărit drumul trupei încă din anii 2000, revenirea la aceeași casă de discuri a fost percepută ca o închidere simbolică a unui cerc început cu două decenii în urmă.

Impact, controverse și ultimele luni din viață

Dincolo de discografie, Artan a rămas în memoria multora ca un frontman atipic: ironic, autoironic până la capăt și dispus să își comenteze propria carieră cu aceeași detasare cu care comenta societatea. Show-urile Timpuri Noi și Partizan au fost, ani la rând, locuri în care rockul se întâlnea cu teatrul, pamfletul și improvizația, iar felul în care își folosea vocea, de la șoaptă la strigăt tăiat, a inspirat generații noi de muzicieni să trateze altfel textul și interpretarea.

În același timp, finalul vieții sale a fost marcat de o controversă serioasă. În octombrie 2025, o tânără de 18 ani și mama acesteia l-au acuzat public de hărțuire, după un incident petrecut într-un club din București. Poliția Capitalei s-a autosesizat, iar artistul a recunoscut public că a greșit, și-a cerut iertare și a vorbit despre probleme de sănătate care i-ar fi afectat judecata, în timp ce colegii din Partizan au descris situația ca fiind un caz izolat, dar au subliniat că se delimitează de orice formă de comportament abuziv.

Chiar și cu aceste umbre recente, contribuția lui Artan la conturarea rockului românesc rămâne greu de ignorat. De la concertele cenzurate din anii ’80 până la hiturile difuzate obsesiv la radio după 2000, a fost una dintre figurile prin care muzica alternativă a ajuns în mainstream fără să își piardă complet colțurile. Piesele lui continuă să fie cântate la festivaluri, în cluburi sau la karaoke, semn că mesajele, umorul și energia lor au trecut testul timpului.

Pentru cei care au crescut cu Timpuri Noi și Partizan, dispariția lui Artan înseamnă mai mult decât o știre de final de jurnal. Înseamnă pierderea unei voci care a pus în cuvinte deruta, sarcasmul și speranțele unei generații și care, până în ultimele luni, a încercat să rămână prezentă în actualitate prin muzică nouă. Ce rămâne după el este un catalog de piese care merită redescoperite la fiecare reascultare, dar și imaginea unui artist complex, cu lumini și umbre, care a marcat definitiv felul în care sună rockul românesc de după 1989.