ARO renaște din cenușă – bătrânul brand românesc de mașini 4×4 va veni pe piață cu un SUV mai repede decât crezi

În România, ARO a rămas un nume care trezește reflexe rapide: robustețe, simplitate, reparații făcute cu ce ai la îndemână și o imagine de mașină care urcă acolo unde altele se opresc. Tocmai de aceea, orice zvon despre o revenire pare, din start, mai degrabă nostalgie decât plan industrial.

De data asta, însă, discuția pleacă dintr-un proiect prezentat ca fiind deja definit conceptual și constructiv, înregistrat la OSIM și construit pe o logică actuală: tracțiune electrică, autonomie extinsă cu range extender și două versiuni, una civilă și una gândită pentru cerințe militare. Estimarea pomenită pentru un prototip funcțional este de doi ani, cu o investiție anunțată de 12–14 milioane de euro, iar pentru România asta înseamnă „mai repede decât crezi”, dacă finanțarea și industrializarea nu se blochează pe traseu. 

ARO nu va părea o mașină românească

Ce înseamnă, concret, revenirea ARO și de ce nu mai arată ca un ARO clasic

Proiectul e-ARO 25 Next Generation este atribuit unei inițiative coordonate de inginerul Eduard Costache, în cadrul Asociației ARCSANTQ, cu un design menționat ca fiind semnat de Granstudio (Italia) și o platformă structurală heavy duty, construită special pentru electrificare și utilizare strategică. Mai important decât etichetele, ideea centrală este că nu vorbim de o modernizare a unui șasiu vechi, ci de o arhitectură nouă, în care bateria intră în structura de rezistență, printr-un tunel structural dedicat. 

Aici apare și diferența majoră față de „ARO-ul din amintiri”: proiectul vine cu o listă de inovații declarate, inclusiv soluții de protecție (în special pentru varianta tactică), o platformă modulară dual use și o abordare în care tracțiunea este electrică, dar autonomia poate fi extinsă. În ecuație intră și o împărțire clară pe roluri: linia de asamblare ar urma să fie la Uzina Mecanică București (în coordonarea Romarm), iar partea de propulsie și comandă la INCD Turbomotoare – COMOTI. 

Horoscop miercuri, 17 decembrie: ziua deciziilor importante și a clarificărilor necesare

Zodiile pentru care totul se schimbă începând cu 16 decembrie 2025. Au parte de tot ce au visat până acum

Dacă te uiți strict la cifrele de proiect, versiunea civilă ar urma să aibă 230 kW și 7.000 Nm cuplu la roți, în timp ce varianta Tactical urcă la 300 kW și 11.500 Nm la roți. Diferențele par gândite pentru sarcini și echipări diferite, inclusiv protecții și module suplimentare, ceea ce se vede și în masa estimată: 2.100–2.250 kg pentru civil, respectiv 2.300–2.450 kg pentru Tactical.

Noul ARO va fi disponibil și în varianta tactică pentru armată

De ce noul e-ARO 25 mizează pe propulsie electrică cu range extender și ce spun cifrele de autonomie

Un detaliu esențial este arhitectura declarată de tip hibrid serie: roțile sunt antrenate electric, iar un range extender nu împinge mașina direct, ci încarcă bateria sau susține sistemul în mers. În prezentare, combinația include motoare electrice axial flux pe punți, o baterie LiFePO4 de 89 kWh și un REX de 75–90 kW. Avantajul practic, dacă implementarea e făcută corect, este un comportament de vehicul electric în teren (control fin al cuplului), fără presiunea autonomiei exclusiv pe baterie în misiuni lungi sau în zone fără infrastructură. 

Pe hârtie, autonomia „pur electrică” este estimată la 280–320 km pe șosea și 120–140 km off-road pentru varianta civilă, iar pentru Tactical la 230–270 km pe șosea și 110–130 km off-road. Cu range extender, proiectul urcă la 1.080–1.240 km pe șosea și 450–550 km off-road (civil), respectiv 930–1.070 km pe șosea și 380–480 km off-road (Tactical). Sunt valori care sună agresiv, dar devin mai credibile în logica unui vehicul electric cu generator la bord, dacă rezervorul și managementul energetic sunt dimensionate pentru autonomie mare, nu pentru „încă puțin până la stație”.

Mai există și o logică de utilizare care explică de ce proiectul insistă pe versiunea militară, dar păstrează o variantă civilă. Pentru Tactical se menționează adaptare la cerințe operaționale NATO, inclusiv protecție modulară STANAG 4569 Nivel 1 (cu elemente Nivel 2), protecție electromagnetică și opțiune de turelă RCWS. În paralel, varianta civilă ar ținti zone utilitare unde un 4×4 robust contează mai mult decât un interior premium: agricultură, silvicultură, intervenții, transport greu pe drumuri proaste.