Ar putea fi singurele pensii speciale care dispar din România, după eșecul pensiilor magistraților. Soluția pentru primari, viceprimari și alți oficiali locali
Într-un context în care eliminarea pensiilor speciale a devenit un subiect sensibil și greu de dus până la capăt, singura categorie pentru care există o șansă reală de reformă este cea a aleșilor locali. Deputatul USR Claudiu Năsui a depus la Senat un proiect de lege care vizează abrogarea completă a articolului 210 din Codul Administrativ — articolul care stă la baza pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene.
Proiectul vine la scurt timp după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituțională legea privind modificarea pensiilor magistraților, blocând practic cea mai amplă tentativă de reformă a sistemului de pensii de serviciu. În acest peisaj, eliminarea pensiilor speciale ale aleșilor locali rămâne una dintre puținele măsuri concrete prin care Guvernul ar putea demonstra Bruxelles-ului că România își respectă angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
De ce pensiile speciale ale aleșilor locali sunt o problemă
Articolul 210 din Codul Administrativ le permitea foștilor primari, viceprimari și președinți de consilii județene să primească pensii speciale care ajungeau chiar și la 18.780 de lei pe lună – de aproape șapte ori mai mult decât pensia medie națională, estimată la 2.816 lei. Aceste beneficii nu erau bazate pe contributivitate, ci pe simplul fapt al exercitării unei funcții publice.
Deși legea fusese adoptată în 2019, aplicarea ei a fost amânată an de an prin așa-numitele ordonanțe „Trenuleț”. Ultima prevedea suspendarea până în 2027, dar drepturile rămâneau „în așteptare”. Proiectul lui Claudiu Năsui propune acum eliminarea completă a bazei legale pentru aceste beneficii, astfel încât ele să nu poată fi reluate în viitor.
Argumentul central este de natură fiscală: România are deja un deficit bugetar de aproape 9% din PIB și o datorie publică ce a depășit pragul de 50%. Potrivit lui Năsui, menținerea pensiilor speciale încalcă principiul contributivității și reprezintă o povară suplimentară pentru un buget tot mai tensionat.
În plus, potrivit PNRR, România s-a angajat să reducă treptat cheltuielile cu pensiile de serviciu pentru a evita pierderea a 869 de milioane de euro din fondurile europene. Eliminarea privilegiilor pentru aleșii locali ar fi, așadar, un gest de conformare esențial.
Eșecul reformei pentru magistrați și diferența față de cazul primarilor
Curtea Constituțională a declarat recent neconstituțională legea privind pensiile magistraților, nu pentru conținutul ei, ci din cauza viciilor de procedură – Guvernul nu a cerut avizul Consiliului Superior al Magistraturii pentru forma finală a proiectului. Astfel, reforma promisă a fost blocată încă o dată, iar sistemul pensiilor de serviciu pentru magistrați rămâne neatins.
Diferența în cazul aleșilor locali este că pensiile lor nu sunt protejate de același nivel de sensibilitate juridică și instituțională. În plus, ele nu au fost încă puse efectiv în plată, fiind amânate de fiecare dată prin ordonanțe succesive. Aceasta oferă o fereastră legislativă mai simplă pentru eliminarea lor definitivă, fără riscuri de retroactivitate.
Claudiu Năsui a explicat că abrogarea articolului 210 nu presupune doar suspendarea plății, ci „ștergerea completă a privilegiului”. Deputatul USR consideră că doar așa statul poate transmite un semnal de responsabilitate față de contribuabili și față de partenerii europeni: „România nu are nevoie de categorii privilegiate, ci de un sistem echitabil bazat pe contribuție reală.”
Ce urmează și ce șanse are legea
Proiectul urmează să fie dezbătut în Senat, apoi în Camera Deputaților, care este for decizional. Deși inițiativa are sprijinul opoziției, șansele adoptării rapide depind de voința politică a coaliției de guvernare. PSD și PNL au evitat în ultimii ani să atingă frontal subiectul pensiilor aleșilor locali, preferând soluția amânărilor.
În cazul în care legea va trece de Parlament, ea ar putea deveni primul pas concret spre o reformă reală a pensiilor speciale. Într-un moment în care sistemul de pensii din România se apropie de pragul critic al sustenabilității, eliminarea acestor beneficii simbolice, dar costisitoare, ar reprezenta nu doar o decizie economică, ci și una morală, conform Proiectului de Lege.