Ar fi putut fi cea mai mare autostradă din România, trecea prin 11 județe. Planul lui Ceaușescu pentru 870 de kilometri de mare viteză nu e gata nici azi

La începutul anilor ’80, regimul Ceaușescu a lansat un plan ambițios care promitea să transforme infrastructura rutieră a României prin construcția celei mai lungi autostrăzi din țară. Cu o lungime estimată de 870 de kilometri, această autostradă urma să străbată 11 județe, conectând Nădlacul de Constanța. În ciuda planurilor grandioase și a entuziasmului inițial, proiectul a rămas parțial realizat, devenind un simbol al promisiunilor nerealizate.

Un plan revoluționar pentru infrastructura rutieră

Prima autostradă din România, tronsonul București – Pitești, a fost inaugurată în 1972, marcând un început promițător pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere. În anii ce au urmat, regimul comunist a conceput planuri ample pentru o rețea de 3.200 de kilometri de autostrăzi care să conecteze principalele regiuni ale țării. Printre aceste proiecte, autostrada de sud, parte a rețelei transeuropene TEM (Trans-European Motorway), ocupa un loc central.

Conform planurilor, traseul autostrăzii începea la Nădlac, trecea prin Lugoj, Drobeta Turnu-Severin, Craiova, Caracal, București și ajungea la Constanța. Proiectul promitea două benzi pe sens, o zonă mediană verde și intersecții denivelate pentru acces controlat. Studiile preliminare indicau că autostrada ar urma să fie construită pe etape, iar primii 17 kilometri, între Fetești și Cernavodă, au fost inițiați în anii ’80.

De la optimism la stagnare

Autoritățile comuniste au anunțat inițial că tronsonul București – Constanța va fi finalizat până în 1990. Totuși, construcția s-a limitat la cei 17 kilometri dintre Fetești și Cernavodă, finalizați în 1987. Restul proiectului a fost amânat pe fondul crizei economice și al lipsei de resurse care au marcat ultimii ani ai regimului Ceaușescu.

Donald Trump, condamnat în cazul „bani pentru tăcere”. Sentința surprinzătoare primită cu doar câteva zile înainte de instalarea la Casa Albă

Din ce dată se scot vizele pentru SUA. Românii vor putea călători în America fără probleme, din primăvară

După căderea regimului, planurile inițiale au fost înlocuite cu altele noi, adaptate realităților economice și politice ale tranziției. În anii 2000, lucrările la Autostrada Soarelui au fost reluate, iar tronsonul București – Constanța a fost finalizat abia în 2012, cu mult după termenul inițial.

Schița autostrăzii din 1982. foto: Almanah Auto.

Proiectul sudic – o speranță continuă

Astăzi, proiectul inițial al autostrăzii de sud a fost în mare parte abandonat, însă planurile pentru o nouă autostradă, cunoscută sub numele de Autostrada Sud (A6), sunt în desfășurare. Aceasta ar urma să conecteze Bucureștiul de Lugoj, trecând prin Alexandria, Craiova, Drobeta Turnu-Severin și Caransebeș, având o lungime estimată de 300 de kilometri.

În plus, autoritățile analizează și construcția unor drumuri expres care să deservească regiuni neacoperite de rețeaua existentă. Un exemplu este drumul expres Filiași – Târgu Jiu (DEx2), care ar facilita accesul către zonele montane și ar stimula economia locală.

Lecțiile istoriei și viitorul infrastructurii românești

Proiectul nefinalizat al autostrăzii de sud reprezintă o lecție valoroasă despre importanța planificării riguroase și a consecvenței politice în realizarea marilor proiecte de infrastructură. Lipsa resurselor, crizele economice și schimbările politice au transformat acest vis în unul dintre cele mai mari eșecuri ale infrastructurii românești.

În prezent, România se confruntă cu o nevoie acută de modernizare a rețelei de transport pentru a susține dezvoltarea economică și integrarea europeană. Finalizarea proiectelor rămase începute, precum și inițierea unor noi inițiative, ar putea transforma potențialul neexploatat al țării în beneficii concrete pentru cetățeni.

Deși planul inițial al celei mai lungi autostrăzi din România rămâne un capitol închis al istoriei, el poate inspira viitoarele generații de lideri să prioritizeze proiectele strategice care pot schimba fața țării, conform Adevărul.ro.