Anunțul MAI de Crăciun, cum eviți fraudele în perioada sărbătorilor
În perioada sărbătorilor, crește nu doar numărul cadourilor, ci și numărul tentativelor de înșelăciune. Ministerul Afacerilor Interne a transmis un mesaj simplu și ușor de reținut: „Moș Crăciun e pe drum”, dar nu toți „Moșii” sunt adevărați, nici în online, nici în viața reală. Tradus pe scurt, e vorba despre un sezon în care emoția, graba și dorința de a prinde o ofertă bună pot deveni exact breșa pe care mizează escrocii.
Schema de bază e mereu aceeași, chiar dacă ambalajul diferă: cineva îți cere date personale, te împinge să apeși pe un link dubios sau încearcă să te facă să deschizi ușa ori portofelul pentru o promisiune „prea frumoasă ca să fie adevărată”. Iar asta se întâmplă tocmai acum, când mintea e plină de liste, drumuri, întâlniri și cumpărături. Mesajul MAI insistă pe un reflex corect: verifică înainte să ai încredere.
Capcanele din online: linkuri, concursuri și „premii” care cer date
În online, „Moșul fals” vine cel mai des sub forma unei postări sponsorizate, a unui mesaj primit pe WhatsApp/Messenger sau a unui email care arată credibil la prima vedere. Poate fi un concurs de sărbători, un voucher „exclusiv”, o reducere uriașă la un magazin cunoscut sau un colet „blocat” care are nevoie de o taxă mică. Elementul comun este presiunea: „doar azi”, „ultimele 10 minute”, „confirmă acum” – genul de formulări care te împing să acționezi înainte să gândești.
Cea mai periculoasă cerere este cea de date personale: CNP, serie de buletin, date de card, coduri primite prin SMS, parole sau autentificări în doi pași. Uneori escrocul nu îți cere direct datele de card, ci te duce către un site care copiază perfect pagina unei bănci, a unei firme de curierat sau a unei platforme de plăți. Te loghezi, „confirmi” ceva și, de fapt, ai oferit accesul la cont. De aceea, regula „nu apăsa linkuri dubioase” nu e un slogan, ci o măsură de igienă digitală.
Ca să nu cazi în plasa asta, ține minte câteva semne rapide:
- dacă ți se promite ceva mult prea bun fără explicații (telefon gratis, voucher mare, bani înapoi instant), e suspect;
- dacă trebuie să „plătești” ca să primești un premiu, e aproape sigur o țeapă;
- dacă ți se cere să introduci coduri din SMS sau să trimiți capturi de ecran cu ele, închide conversația;
- dacă mesajul vine de la un cont nou, cu poze suspecte sau cu nume copiat de la o instituție, verifică din altă sursă.
În practică, cea mai bună verificare este să nu folosești linkul primit. Caută tu, manual, site-ul oficial în browser sau intră direct în aplicația băncii/curierului/magazinului. Dacă e real, informația există și acolo. Dacă nu există, tocmai ai evitat o problemă.
În viața reală: „Moșul” de la ușă, donațiile și presiunea emoțională
În offline, escrocheriile de sărbători sunt mai directe și se bazează pe aceeași vulnerabilitate: dorința de a fi generos, de a nu strica atmosfera sau de a nu părea „rău”. Poate fi cineva care sună la ușă îmbrăcat festiv, cineva care spune că strânge bani pentru o cauză, cineva care „aduce un cadou” dar cere o „taxă mică” sau cineva care pretinde că este trimis de o instituție ori de un vecin. Uneori e doar o distragere: te ține de vorbă, iar altcineva profită.
Aici se potrivește perfect îndemnul MAI: „nu deschide ușa sau portofelul la promisiuni prea frumoase”. Nu e vorba să devii suspicios cu toată lumea, ci să nu lași emoția să anuleze prudența. Dacă cineva cere bani „pe loc” și îți spune că n-ai timp să te gândești, exact asta e intenția: să nu verifici, să nu întrebi, să nu confirmi.
Câteva reguli simple te scot din majoritatea situațiilor:
- nu deschide ușa complet unui străin; vorbește prin ușă sau prin interfon;
- nu scoate portofelul la vedere și nu număra bani în fața cuiva;
- nu oferi date personale „pentru o listă” (nume complet, CNP, adresă, telefon);
- dacă cineva spune că reprezintă o asociație, cere legitimație și date clare, apoi verifică tu separat;
- dacă e un „curier” fără colet clar și fără informații verificabile, tratează-l ca pe un risc.
Un detaliu important: escrocii știu să joace roluri credibile. Pot folosi un ton calm, pot avea pliante, pot invoca nume de instituții și pot încerca să te facă să te simți vinovat. Nu le datorezi explicații. Dacă ceva nu sună bine, închizi discuția.
Verifică înainte să ai încredere: reflexe rapide care te feresc de probleme
Mesajul MAI se rezumă la un singur obicei sănătos: verificarea. În online, verificarea înseamnă să nu reacționezi la impuls și să nu dai informații care pot fi folosite împotriva ta. În offline, verificarea înseamnă să nu iei de bună o poveste doar pentru că e ambalată festiv. În ambele cazuri, baza este aceeași: datele tale și banii tăi nu se oferă „din reflex”.
Începe cu cele trei „nu”-uri din avertisment și transformă-le în procedură:
- Nu da date personale. Oricine îți cere date sensibile „pentru confirmare” poate încerca să te compromită. Datele de card, parolele, codurile de verificare și fotografiile cu acte sunt zone roșii.
- Nu apăsa linkuri dubioase. Linkul e scurtătura prin care te duc pe o pagină clonată sau îți instalează ceva. Dacă e important, găsești singur pagina oficială.
- Nu deschide ușa sau portofelul la promisiuni prea frumoase. Cadourile „gratuite” care cer bani, donațiile agresive și scenariile dramatice cerute la minut sunt semne clasice.
Apoi, pune în practică două verificări care par banale, dar funcționează:
- verificare din a doua sursă: dacă primești un mesaj „de la bancă”, intră tu în aplicația băncii, nu în link; dacă primești un mesaj „de la curier”, verifică în aplicația oficială sau pe site, tastat manual;
- pauza de 30 de secunde: înainte să plătești, să trimiți un cod sau să dai click, oprește-te scurt și întreabă-te: „de ce ar cere asta?”. Dacă răspunsul e neclar, nu continua.
Sărbătorile aduc multe lucruri bune, dar și o creștere predictibilă a tentativelor de fraudă. Cu câteva reflexe simple – fără date personale, fără linkuri dubioase, fără portofel deschis la povești – reduci drastic șansele să transformi un moment festiv într-un incident neplăcut.