ANAF pune tunurile pe fermierii români. Ce caută comisarii de la Fisc în control
În 2025, fermierii români se află în centrul atenției fiscale. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) primește sprijin legislativ pentru a colecta și analiza mult mai multe informații despre activitățile agricole, într-un demers susținut de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Scopul declarat este formalizarea economiei rurale și reducerea evaziunii din agricultură, însă efectele asupra micilor fermieri s-ar putea traduce printr-o presiune suplimentară.
Proiectul legislativ aflat acum în Parlament prevede ca primăriile să trimită trimestrial către ANAF nu doar date despre carnete de comercializare, ci și informații detaliate din atestatele de producător. Asta înseamnă numele fermierilor, suprafețele cultivate, produsele agricole comercializate, efectivele de animale și chiar detaliile de emitere a documentelor. Toate aceste informații vor fi integrate în sistemul PatrimVen, baza electronică prin care Fiscul poate centraliza datele fiscale la nivel național.
Ce vrea ANAF să verifice la fermieri
Intenția autorităților este de a putea compara ceea ce fermierii declară cu realitatea din teren. În lipsa acestor informații, verificările erau limitate la datele furnizate local și nu ofereau o imagine completă. Prin integrarea în PatrimVen, Fiscul va putea analiza mai eficient discrepanțele: dacă suprafețele cultivate corespund cu producția declarată, dacă numărul de animale trece prin contabilitate și dacă veniturile rezultate se regăsesc în declarațiile fiscale.
Potrivit reprezentanților ANAF, această schimbare face parte dintr-o strategie de analiză de risc fiscal, prin care controalele nu vor fi doar la întâmplare, ci țintite acolo unde apar suspiciuni. În teorie, asta ar însemna mai puține verificări pentru fermierii corecți și mai multă presiune pe cei care încearcă să ocolească obligațiile fiscale.
Argumentele Guvernului și riscurile pentru fermieri
Executivul lui Ilie Bolojan susține că raportarea regulată a acestor informații va ajuta la consolidarea bazei fiscale, la o monitorizare mai bună și la fundamentarea deciziilor privind subvențiile. Practic, autoritățile vor putea corela mai ușor datele despre producție cu schemele de sprijin din agricultură.
Totuși, măsura ridică semne de întrebare privind autonomia locală. Conform Constituției, primăriile au independență administrativă, iar noile obligații trebuie acceptate și asumate de structurile asociative ale autorităților locale. În lipsa resurselor financiare și logistice, multe comune ar putea avea dificultăți să transmită aceste date la timp.
Pentru fermieri, schimbarea înseamnă o transparență mai mare, dar și riscul de controale mai frecvente. Micii producători, care nu țin o evidență contabilă detaliată, ar putea fi vulnerabili în fața inspectorilor ANAF. Dacă datele din atestate vor fi corelate și cu registrele cadastrale sau alte baze fiscale, orice diferență ar putea atrage sancțiuni.
Ce urmează pentru sectorul agricol
Noua reglementare este prezentată ca o soluție de modernizare și fiscalizare a agriculturii, dar succesul ei depinde de aplicare. Dacă primăriile și fermierii vor reuși să facă față volumului de raportări, ANAF ar putea obține un instrument real de combatere a evaziunii. În caz contrar, există riscul ca legislația să rămână doar pe hârtie sau să devină o povară birocratică suplimentară.
Pentru fermieri, mesajul este clar: atestatele de producător nu mai sunt simple documente de prezentare, ci intră direct în atenția Fiscului. Controlul devine mai strict, iar presiunea pentru formalizarea activităților agricole crește vizibil.