ANAF, pretext de fraude costisitoare pentru români. Cum ajung să dispară banii din cont

O nouă campanie de escrocherii informatice lovește în încrederea contribuabililor români. Sub pretextul unui mesaj oficial din partea ANAF, mii de persoane pot deveni victime ale fraudelor bancare în doar câteva clickuri. Agenția Națională de Administrare Fiscală a emis recent o avertizare publică privind o serie de e-mailuri false trimise în numele instituției, prin care contribuabilii sunt anunțați că „au dreptul la rambursare datorită plății în exces a impozitelor”. În realitate, aceste mesaje fac parte dintr-o schemă bine pusă la punct de furt de date și bani.

Mecanismul folosit este cunoscut sub numele de email spoofing , o metodă prin care atacatorii imită expeditorul – în acest caz ANAF – astfel încât mesajul pare oficial și convingător. Textul conține de obicei un îndemn de a accesa un document anexat sau un link, unde utilizatorului i se cere să introducă date bancare, CNP, sau alte informații sensibile. Odată ce aceste date sunt transmise, escrocii pot accesa conturile bancare și pot transfera rapid sumele disponibile, lăsându-i pe păgubiți fără economii și cu șanse mici de recuperare.

Cum funcționează frauda și ce trebuie să eviți

Mesajele frauduloase sunt concepute pentru a crea o stare de urgență și pentru a oferi o recompensă aparent legitimă. „Aveți dreptul la o rambursare fiscală” este o formulare care trezește interesul oricărui contribuabil. Linkurile incluse duc către site-uri care imită perfect paginile oficiale ale ANAF, dar în realitate sunt administrate de atacatori cibernetici. După completarea datelor solicitate, informațiile sunt colectate instantaneu, iar accesul la conturile tale devine o chestiune de minute pentru escroci.

ANAF subliniază că nu transmite niciodată solicitări de date personale sau bancare prin e-mail și nu cere accesarea unor linkuri externe pentru a returna sume de bani. Comunicarea oficială se face exclusiv prin Spațiul Privat Virtual (SPV) sau prin notificări scrise transmise prin poștă. Autoritățile recomandă cetățenilor să nu deschidă mesajele suspecte și, mai ales, să nu acceseze documentele sau linkurile din conținutul acestora. În cazul în care ai făcut deja acest lucru, este esențial să raportezi imediat situația la Poliție sau la Directoratul Național de Securitate Cibernetică.

Trebuie sau nu să speli pastele înainte de a le pune la fiert? Cum procedează italienii

Ce să presari peste dalele din curte pentru a scăpa de buruieni. Nu vor mai ieşi printre bucăţile de ciment

Când prea multă încredere te lasă fără bani

Campaniile de tip phishing și spoofing care implică instituții ale statului sunt din ce în ce mai frecvente în România. Tocmai pentru că ANAF este o entitate cunoscută și frecvent implicată în comunicarea cu cetățenii, escrocii exploatează acest context pentru a-și face mesajele să pară credibile. Din păcate, victimele nu sunt doar persoane în vârstă sau fără cunoștințe digitale – mulți dintre cei păcăliți sunt oameni activi, familiarizați cu tehnologia, dar care au fost prinși într-un moment de grabă sau neatenție.

Aceste tipuri de fraude nu doar că produc pierderi financiare individuale, dar afectează și încrederea generală în instituțiile statului. De aceea, e important să te informezi corect, să verifici sursa fiecărui mesaj primit și să nu iei decizii rapide în legătură cu banii tăi. ANAF își asumă responsabilitatea pentru securitatea cibernetică a platformelor sale, însă siguranța finală stă și în vigilența fiecărui utilizator.

În concluzie, dacă primești un e-mail care pare să vină de la ANAF și îți promite bani înapoi, întreabă-te dacă este prea frumos ca să fie adevărat. Pentru că, de cele mai multe ori, chiar este.