ANAF mimează sancțiunile împotriva firmelor cu legături rusești și e acuzată de pasivitate în fața influenței economice de la Moscova
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) se află în mijlocul unei controverse după ce informații recente au indicat că doar patru companii cu legături ruseşti au fost sancţionate în contextul unui răspuns oficial adresat deputatului USR Cezar Drăgoescu. Acesta a calificat situația drept „ridicolă și revoltătoare”, punând sub semnul întrebării eficienţa măsurilor luate de instituţia statului.
Critici privind lipsa fermității în aplicarea sancțiunilor
Conform răspunsului oficial primit de Drăgoescu, măsurile ANAF s-au rezumat la blocarea conturilor bancare doar în cazul a patru firme, în ciuda discuțiilor intense despre necesitatea unei atitudini stricte față de grupurile economice asociate Federației Ruse. Politicianul USR a subliniat că într-un context internațional complicat, acțiunile limitate ale autorităților române ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul lor față de sancțiunile economice adoptate la nivel european.
Mai mult, deputatul a susținut că mesajul transmis prin aceste măsuri slabe nu doar că afectează credibilitatea României, dar creează și un risc pentru securitatea economică a statului. Acesta a cerut o analiză detaliată a criteriilor pe baza cărora au fost identificate cele patru companii, atrăgând atenția asupra posibilității ca alte firme să rămână necontrolate.
Impact economic versus răspuns politic
Reacțiile critice nu s-au limitat doar la sfera politică. Experții economici au început să analizeze strategia fiscală a ANAF, întrebându-se dacă instituția dispune de suficientă voință și capacitate operațională pentru a pune în aplicare sancțiuni financiare eficiente. Aceștia consideră că un număr atât de limitat de blocări financiare sugerează o abordare superficială într-o problemă esențială pentru politica externă și economică a țării.
Deși ANAF nu a oferit explicații suplimentare cu privire la selecția firmelor sancționate, criticii cer o reacție publică fermă din partea instituțiilor de top ale statului. Într-o perioadă în care România este interconectată cu sancțiunile economice internaționale, există riscul ca această abordare să fie percepută ca o slăbiciune.
Controversa în jurul sancțiunilor aplicate firmelor cu legături rusești rămâne deschisă, iar solicitările pentru transparență și o acțiune mai decisivă continuă să crească pe fondul tensiunilor geopolitice. Deputatul Drăgoescu consideră că astfel de situații impun o reevaluare urgentă a mecanismelor fiscale din România.