Am ajuns la 4,7 milioane de pensionari în România – cu cât trăiesc românii vulnerabili. Cât este pensia medie

România numără în prezent aproape 4,7 milioane de pensionari, potrivit celor mai recente date publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) . Deși numărul total al beneficiarilor sistemului public de pensii s-a menținut relativ constant în ultimii ani, diferențele dintre categoriile sociale și domeniile de activitate rămân semnificative. În timp ce unii pensionari primesc lunar sume care le permit un trai decent, alții abia reușesc să-și acopere cheltuielile de bază.

Situația generală a pensionarilor și evoluția pensiei medii

Conform datelor CNPP, la finalul lunii octombrie 2025 erau înregistrați 4.692.612 pensionari , cu 198 mai puțini decât în septembrie. Această scădere ușoară este considerată una normală, fiind influențată de fluctuațiile naturale ale sistemului.

Valoarea pensiei medii la nivel național a ajuns la 2.775 de lei , marcând o creștere modestă, de doar 2 bani față de luna precedentă. Deși această variație este aproape simbolică, ea reflectă o stabilizare a sistemului, după majorările operate în 2024.

Suma totală plătită de stat pentru pensii în luna octombrie s-a ridicat la 13,021 miliarde de lei , o cifră care arată presiunea majoră pe bugetul public. Acești bani provin în principal din contribuțiile salariaților activi și din subvenții de la bugetul de stat, având în vedere dezechilibrul tot mai accentuat între contribuabili și beneficiari.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Pensiile mici din agricultură și decalajul față de restul sistemului

Dintre cei aproape 4,7 milioane de pensionari, peste 540.000 provin din agricultură , o categorie extrem de vulnerabilă financiar. Pentru aceștia, pensia medie este de doar 720 de lei , adică de aproape patru ori mai mică decât media generală. Diferența este explicată prin perioadele reduse de cotizare și veniturile modeste înregistrate în timpul activității.

Această categorie rămâne una dintre cele mai expuse la sărăcie și la riscul de excluziune socială, în special în mediul rural. Mulți dintre acești pensionari depind de ajutoarele locale, de sprijinul familiilor sau de venituri suplimentare ocazionale, precum lucrul sezonier în agricultură.

CNPP subliniază că aceste diferențe între pensiile agricole și cele din sistemul contributiv standard sunt rezultatul direct al istoricului economic din ultimele decenii, când numeroși lucrători din agricultură nu au avut contracte formale sau perioade complete de contribuție.

Pensionări pe categorii și diferențe majore de venit

Datele oficiale arată că pensionarii la limită de vârstă reprezintă cea mai mare parte a beneficiarilor – 3.775.635 de persoane , dintre care 2.156.560 sunt femei . Pentru aceștia, pensia medie este de 3.104 lei , un nivel care oferă o stabilitate relativă, dar care rămâne insuficient pentru a acoperi costurile tot mai mari ale traiului zilnic.

Există însă și alte forme de pensionare:

• Pensiile anticipate – 2.552 beneficiari, cu o pensie medie de 3.656 lei ;
• Pensiile anticipate parțiale – 69.543 beneficiari, cu o medie de 2.620 lei ;
• Pensiile de invaliditate – 399.873 beneficiari, dintre care 45.934 cu gradul I (pensii de 1.102 – 964 lei în medie);
• Pensiile de urmaș – 443.911 persoane, cu o medie de 1.501 lei .

În plus, doar 98 de pensionari primesc în prezent ajutor social , cu o valoare medie de 540 de lei , potrivit CNPP. Aceasta este cea mai mică sumă din sistem, reflectând cazurile în care veniturile nu ating nivelul minim de subzistență.

Inechitățile sistemului și vulnerabilitatea pensionarilor români

Discrepanțele dintre categoriile de pensionari rămân mari, iar în lipsa unei reforme profunde, decalajul ar putea crește. Pensionarii din agricultură, urmașii și beneficiarii de pensii de invaliditate se confruntă cu venituri insuficiente pentru un trai decent, în timp ce pensiile bazate pe contribuții complete sau pe venituri ridicate în perioada activă depășesc 4.000 de lei lunar.

În acest context, autoritățile analizează periodic măsuri pentru echilibrarea sistemului, dar sustenabilitatea bugetară rămâne o provocare. Deși numărul total de pensionari a scăzut ușor, presiunea asupra fondului public de pensii continuă să crească , mai ales în condițiile unui raport tot mai dezechilibrat între angajați activi și beneficiari.