Alergia care te face intolerant la carne și lactate se răspândește rapid la nivel global. Ce au aflat oamenii de știință

O afecțiune alergică ciudată, dar tot mai prezentă, transformă plăcerea unei fripturi sau a unui pahar de lapte într-un pericol serios pentru sănătate. Se numește sindromul alfa-gal și este declanșată nu de alimente în sine, ci de o mușcătură de căpușă suferită cu săptămâni sau chiar luni înainte.

Departe de a fi o simplă reacție alergică obișnuită, sindromul alfa-gal se poate manifesta prin dureri abdominale violente, greață, erupții cutanate severe și, în cazuri grave, șoc anafilactic. Boala se extinde într-un ritm alarmant în Statele Unite și pe alte continente, iar specialiștii avertizează că numărul cazurilor va crește odată cu extinderea habitatelor căpușelor și cu schimbările climatice care le favorizează.

Cum ajunge o mușcătură de căpușă să-ți interzică viața de carnivor

Sindromul alfa-gal este o reacție alergică întârziată provocată de o moleculă de zahăr numită galactoză-alfa-1,3-galactoză, prescurtată alfa-gal. Această moleculă se găsește în țesuturile majorității mamiferelor – de la vaci și porci, până la căprioare și iepuri – dar este absentă în organismul uman.

Atunci când ești mușcat de o căpușă, în special de specii precum lone star tick din SUA sau alte tipuri din Europa și Asia, în sângele tău poate fi injectată o doză de alfa-gal, prezentă în saliva insectei. Sistemul tău imunitar o recunoaște ca fiind o substanță străină și începe să producă anticorpi împotriva acesteia. La o expunere ulterioară – cum ar fi consumul de carne roșie, lactate, gelatină sau chiar anumite medicamente derivate din animale – corpul tău poate declanșa o reacție alergică severă.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Alergia nu apare imediat după mușcătură. De obicei, primul episod se produce la 1–3 luni distanță, în urma consumului de alimente care conțin alfa-gal. Partea cea mai înșelătoare? Simptomele apar la câteva ore după masă, ceea ce face ca diagnosticul să fie complicat și adesea întârziat.

Inițial, boala părea limitată la sud-estul Statelor Unite, unde lone star tick este frecventă. Însă cazurile recente arată că sindromul alfa-gal s-a răspândit pe toate cele șase continente, fiind asociat și cu alte specii de căpușe, cum este black-legged tick, deja cunoscută pentru transmiterea bolii Lyme.

Căpușele nu mai sunt o problemă exclusiv de pădure. Ele pot fi găsite în grădini, parcuri urbane, sau chiar în curțile caselor, unde sunt purtate de animale sălbatice sau de companie. Odată cu creșterea populațiilor de căprioare și cu mobilitatea umană crescută în zone naturale, riscul de mușcătură a devenit considerabil mai mare.

Cum ajung căpușele să declanșeze alergia? Când se prind de piele, ele își folosesc dinții zimțați pentru a fora în straturile epidermei, apoi injectează salivă cu anestezice, anticoagulante și alte substanțe care le permit să se hrănească nedetectate, uneori zile întregi. Tocmai acest amestec de salivă, substanțe biologice și chiar resturi din stomacul căpușei ar putea fi responsabil pentru declanșarea reacției alergice.

Și totuși, nu toate persoanele mușcate dezvoltă sindromul. Deocamdată, nu se știe exact de ce doar o parte din populație este afectată. Răspunsul ar putea fi legat de factori genetici, de frecvența expunerii sau de intensitatea reacției imunitare individuale.

Ce simptome trebuie să urmărești și cum poți evita complicațiile

Simptomele pot varia de la simple iritații și umflături la nivelul pielii până la reacții sistemice periculoase. Printre cele mai frecvente se numără:

• mâncărime intensă sau urticarie
• dureri abdominale puternice
• greață sau vărsături
• dificultăți de respirație
• amețeli sau pierderea conștienței (în cazuri de șoc anafilactic)

Un aspect distinctiv este întârzierea reacției: simptomele apar de obicei la 2–6 ore după consumul de carne sau lactate, ceea ce le diferențiază de alergiile alimentare obișnuite, care declanșează simptome aproape imediat.

Dacă suspectezi că ai sindromul alfa-gal, consultă un medic și cere testul de sânge care detectează anticorpii specifici. În cazul unui rezultat pozitiv, trebuie să eviți orice aliment sau produs care provine de la mamifere. Atenție și la ingrediente mai puțin evidente precum gelatină, aditivi alimentari sau chiar medicamente care pot conține urme de alfa-gal.

În cazurile severe, poate fi necesar să porți asupra ta un EpiPen pentru intervenție de urgență. În plus, va trebui să fii extrem de atent la expunerea la căpușe, să porți haine protectoare când mergi în natură și să folosești repelente cu DEET sau permetrin.

Sindromul alfa-gal este o dovadă vie că lumea modernă încă nu a învins complet pericolele naturii. O simplă mușcătură de căpușă poate schimba radical stilul de viață al unei persoane, forțând-o să renunțe la carne, lactate și alte produse obișnuite.

Pe măsură ce cazurile se înmulțesc în toată lumea, este esențial să crească gradul de informare, atât în rândul populației, cât și în rândul medicilor. Cu mai multă vigilență, prevenție și cercetare, acest sindrom bizar poate fi ținut sub control, înainte să devină o criză globală de sănătate publică.