Alegeri prezidențiale cruciale în Polonia: Înfrângere pentru pro-europeni. Naţionalistul Nawrocki a câştigat „la mustață” turul al doilea

În Polonia, cetățenii sunt chemați din nou la vot pentru a decide rezultatul unui scrutin prezidențial care a divizat profund societatea. Turul doi al alegerilor prezidențiale promite să fie unul dintre cele mai echilibrate din istoria recentă a țării, reflectând rivalitatea intensă dintre cele două mari tabere politice.

Campania electorală a fost marcată de teme extrem de controversate, precum statul de drept, politica externă și viitorul relației Poloniei cu Uniunea Europeană. Aceste chestiuni au polarizat electoratul, așa cum s-a văzut și în prima rundă a alegerilor, în care niciun candidat nu a reușit să atingă majoritatea absolută. Acum, toți ochii sunt îndreptați către cursa finală, în care cei doi candidați principali își dispută fiecare vot.

Update luni, 2 iunie 2025. Candidatul conservator Karol Nawrocki a obținut o victorie extrem de strânsă în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Polonia, învingându-l pe centristul Rafał Trzaskowski cu 50,89% din voturi, față de 49,11%, potrivit datelor oficiale ale comisiei electorale, citate de Politico.

Rezultatul final a contrazis sondajul exit-poll publicat imediat după închiderea urnelor, care îl dădea câștigător pe Trzaskowski cu 50,3%, în timp ce Nawrocki era creditat cu 49,7%. Deși marja de eroare era de 2%, liderul liberal a revendicat inițial victoria, adresându-se entuziast suporterilor săi:

Ce a vrut să transmită Elena Udrea când a ieşit din penitenciar? Semnul pe care puţini l-au observat atunci. Foto

De ce să dai cu lămâie pe clanţele ferestrelor şi uşilor de acasă. O metodă puţin cunoscută, mulţi spun că are un efect

„Expresia „la mustață” va intra acum în limba poloneză. Le mulțumesc tuturor polonezilor pentru voturile lor. Sper că acum putem merge înainte ca un torpilă și să ne gândim la viitor”.

De cealaltă parte, Karol Nawrocki s-a declarat încrezător în șansele sale și a transmis încă din timpul nopții electorale: „Vom câștiga în seara asta. Vom câștiga și vom salva Polonia!”, în timp ce susținătorii săi scandau: „Karol Nawrocki, președintele Poloniei”.

Nawrocki, susținut de partidul naționalist Lege și Justiție (PiS) și sprijinit de fostul președinte american Donald Trump, promite o orientare mai populistă și mai conservatoare, în contrast cu linia proeuropeană a actualului guvern condus de premierul Donald Tusk.

Victoria lui Nawrocki reprezintă o lovitură majoră pentru executivul liberal, care spera la o colaborare mai eficientă cu noul președinte pentru deblocarea unor reforme cheie. Rafał Trzaskowski își exprimase deschiderea pentru cooperare cu guvernul Tusk, în scopul promovării unei agende progresiste.

„Cu un președinte din aceeași tabără, coaliția lui Tusk ar fi putut, în sfârșit, să adopte reformele promise de mult timp”, a explicat Joanna Sawicka, analist politic la think-tankul Polityka Insight. Totuși, aceasta atrage atenția că unele teme sensibile, precum liberalizarea legislației privind avortul, ar fi putut întâmpina dificultăți chiar și în acest scenariu.

Pe termen scurt, alegerea lui Karol Nawrocki lasă Polonia în fața unui nou conflict instituțional, cu un președinte care ar putea bloca principalele inițiative ale executivului.

„Președinția lui Nawrocki înseamnă un conflict la nivel înalt între președinte și Tusk. Guvernului îi va fi greu să aplice reforme-cheie, deoarece președintele are puterea de veto asupra celor mai multe dintre ele”, a mai precizat Sawicka.

Știre inițială:

Teme care au divizat o națiune

Viitorul Poloniei în UE și preocupările legate de justiție s-au aflat în prim-planul dezbaterilor electorale. Actualul președinte, care candidează pentru un nou mandat, și opoziția pro-europeană reprezintă linii complet diferite de viziune politică. Tabăra guvernamentală a fost adesea criticată de Bruxelles pentru modificările legislative care afectează independența judecătorilor și pentru presiunile asupra presei, ceea ce a creat tensiuni între Polonia și instituțiile europene.

Pe de altă parte, opoziția pro-europeană s-a angajat să repare relațiile cu partenerii din UE și să adopte politici care să întărească statul de drept. Alegătorii sunt acum chemați să aleagă între continuitatea actuală, care a adus și o susținere financiară generoasă pentru anumite segmente ale populației, dar și critici legate de democrație, și o schimbare care promite o reorientare către valorile europene.

În acest context, problemele interne au fost adesea eclipsate de discuțiile privind direcția geopolitică a Poloniei. Împărțirea clară între mediul rural, unde președintele în funcție este mai popular, și orașele mari, susținători ai opoziției, face ca rezultatul să fie extrem de greu de prevăzut.

Un scrutin care redefinește scena politică poloneză

Ceea ce face acest scrutin cu adevărat remarcabil este mobilizarea masivă a alegătorilor, semnalată de ratele ridicate de participare la vot din primul tur. Această implicare se datorează în mare parte campaniei intense desfășurate de ambele tabere, precum și zecilor de dezbateri fierbinți din ultimele săptămâni.

Totuși, pe lângă diviziunile politice evidente, această alegere reflectă și tensiunile sociale existente. Subiecte precum drepturile femeilor, accesul la avort și poziția Poloniei în privința migrației au fost aduse în discuție de-a lungul campaniei, atrăgând atenția internațională.

Rezultatul acestui tur de scrutin va avea implicații nu doar pentru Polonia, ci și pentru restul Europei, având în vedere că țara este un jucător-cheie în regiune. Deși retorica politică a fost adesea polarizantă, ambele tabere au promis să lucreze pentru un viitor mai bun, fiecare în felul său, tocmai pentru a răspunde așteptărilor unei societăți foarte diversificate.